CENACLU

Bun! Buuun! Bum! Buuum!  Nu știu cum, dar ca un fier înroșit prin pieptul serii, la răscruce de lumini, de întuneric,  curent electric, hrănește pumnalul taumaturgic al vieții. Deschide izvoare nesecate de gust.  Se împlântă, rotind în piept fusul viselor.  Sfârr! Sfârrr!  Prind între maluri șuvoiul.  Jucăuș, dezghioacă ochiul până la limpezime,  scutură pietrele, dă […]

Şi eu am fost un băiat răutăcios de altădată. Am fumat, am băut, am aruncat în geamuri de sânge cu inimi sfărâmate, de piatră. Am vorbit de rău genunchii fetelor din cartier – Eu am pus laţuri la porumbei, lanţuri grele de fier la cuvinte şi frumuseţi, Am avut obrăznicia să-mi ascult până la capăt […]

Era o zi frumoasă, de început de primăvară. Am ieșit la o plimbare în parcul din apropierea casei și, ca de obicei, sâmbătă după-amiază era plin. Cu greu am găsit un loc pe o bancă lângă un cuplu trecut de prima tinerețe. Ea era blondă, aranjată, fardată, cu niște tocuri imense, el era grizonant, tipul […]

Dar ziua, prima mea zi de practică nu s-a încheiat aici. Mi s-au prezentat patologiile și bolile cel mai des întâlnite; am cunoscut kinetoterapeuții , care își desfășurau aici munca lor recuperatorie. Am cunoscut-o, nici nu se putea altfel, și pe Șefa Secției, Doamna Doctor E.D. Alături de kinetoterapeuți veterani, am încercat și noi, pufanii […]

Nu știu cum le faci tu pe toate Evaporare de culori ca  acul pe discurile vechi Iritate de atâta ascultare. E clar că primăvara mea vrea soare Să și-l prindă-n palmele de dor, Ori nu știu cum faci Cinice culori amestecate Curcubeu de vis, de prins pe coate… Sursa foto: anidescoala.ro

Era o vreme când singurele sirene pe care le auzeam erau cele de  dimineața și de la ora 15 când la Electro sau Oltcit se anunța începutul sau sfârșitul unei zile de muncă. Era o vreme în țara asta când cine termina liceul și intra la facultate era privit cu admirație și i se spunea […]

Te priveam în lumina lunii, femeie, în grădina alintată de adierile zefirilor, prin tremurul ei, o floare de leandru înscria, pe cer, fără nicio îndoială, numele tău, ah!, numele tău de fată… Surâsu-ți suav imita întâile răsărituri, peste un sat arzând în flăcări verzui, iar păru-ți uns cu uleiuri de lotus ți s-așezase, cuminte, pe […]

Vântul vrea să scrie, nu știu ce, vreo poezie, se agită ca un prost fără rost la mine-n sobă și mă sâcâie de zor ca să-i dau un pumn de rime și să-i vin în ajutor.   Îl ajut întețind focul poate sare vreo scânteie și cuvântului femeie să-i găsim îndată locul.   Dar s-a […]

     Lumina galbenă și ușor încețoșată a amiezii de octombrie în această sâmbătă își întindea  voalul auriu peste vii și peste satul Vingard, în care o repartiție ministerială mă adusese peste Munții Carpați, de undeva din Sud, în inima țării. Terminasem orele de curs la școala româno-germană și  mă îndreptam spre casa ce mă primise […]

o aştept pe mama, trenul ajunge în gară peronul e atât de departe de scară nu are unde pune piciorul vai, mama nu coboară!   nu-i nimic, alerg spre următoarea gară ajung la timp soseşte trenul, mama pune piciorul pe scară din senin se stârneşte furtună mama nu are umbrelă vai, mama nu coboară!   […]