Adio

Era o zi frumoasă, de început de primăvară. Am ieșit la o plimbare în parcul din apropierea casei și, ca de obicei, sâmbătă după-amiază era plin. Cu greu am găsit un loc pe o bancă lângă un cuplu trecut de prima tinerețe. Ea era blondă, aranjată, fardată, cu niște tocuri imense, el era grizonant, tipul sportiv, îmbrăcat casual. Când m-am așezat lângă ei, erau în mijlocul unei discuții aprinse:

Ea:- Ce voiai dragă, să te aștept câțiva ani să te hotărăști să divorțezi, să-mi treacă tinerețea, să mă usuc așteptându-te când ai tu timp, chef, când ești sătul de nevastă? Normal că mi-am găsit pe cineva!

El: -Spuneai că mă iubești, că-mi lași un timp de gândire…

Ea: -Timp de gândire spui… Eram în stare să-ți dau soarele și luna și tu voiai timp de gândire? Ce să faci cu el? Să mă compari cu nevasta?

El:- Nu te comparam, că dacă era bine cu ea nu te iubeam pe tine. Ia spune, cine este amărâtul ăla?

Ea: -Așa crezi tu, că este amărât? Crezi că ești mai mult ca el? Nu ești pentru că, vezi tu, el mi-ar aduce măcar o steluță din poleială, dacă nu una de pe cer, dacă aș dori. Îți spun adio acum, du-te la nevastă, vezi să nu o pierzi și pe ea, pe mine mă așteaptă prietenul!

Frumoasa blondă se ridică cu un aer de satisfacție și porni pe alee cu pasul apăsat. Tocurile ei răsunau pe asfalt.

Bărbatul înfuriat, roșu la față, se calmă brusc când dădu cu ochii de mine și-mi spuse:

-Auzi, domnișoară, să mă lase pe mine pentru un amărât, pe mine, care sunt persoană cunoscută, cu posibilități…

-Ai nevastă, domnule, mă scuzați, am auzit din întâmplare…

-Am, domnișoară, am! Cum intru pe ușă mă ia la intrebări, ,,ce-am făcut?, ,,unde am fost?, cu cine?” și vă dați seama cum e pentru mine, om cu influență și cu posibilități, să stau ,,drepți” în fața ei…

-Măcar ați rămas cu nevasta…

-Da, mama lor de femei! Cine le ințelege? Muncești toată viața pentru ele și lor tot nu le ajunge, vor mai mult! Ce? Dvs. ce vreți, domnișoară?

-Ce vreau eu? Ce vrem noi, femeile? Cred că puțină iubire, atenție, acceptare și poate liniște câteodată.

-O să țin cont, domnișoară, de ce mi-ați spus! Acum alerg la nevastă, să nu o apuce democrația, să mă lase și ea, că amantă mai găsesc, dar nevasta e nevastă!

Bărbatul se ridică și plecă în pas grăbit. În drum spre casă, în minte îmi răsunau cuvintele lui ,,O amantă mai găsesc, dar nevasta e nevastă!”

Sursa foto: youtube.com