Gabriela Balan

12.03.2019

mama e mereu acolo unde o aştept

o aştept pe mama, trenul ajunge în gară peronul e atât de departe de scară nu are unde pune piciorul vai, mama nu coboară!   nu-i nimic, alerg spre următoarea gară ajung la timp soseşte [...]
04.02.2017

Cartea mea de Amin

Azi mi-am vândut funia din cuvinte am cumpărat în locul ei un buzunar de mâine voi cerşi iubire m-am plictisit să ne minţim în zadar   pe urmă îmi amanetez iubirea cumpăr în locul ei un pian [...]
22.09.2016

Pe urmă s-a aşezat la birou

Avea ulii pe umăr Un porumbel rănit pe obraz În inimă, împietrită durerea Rândunicii, şi-a găsit cuibul distrus La întoarcerea din ţările calde.   Avea toate păsările acasă, zâmbeam, Ba nu, [...]
30.08.2016

Ana, cu lacrimi de regină

Îmi lepăd ziduri de pe trup Din cupa inimii beau sânge tănăr Îmi pipăi ochii, buzele, sânii Să văd, ca orbul, cine m-a privit, sărutat, iubit Iar am dormit pe lacrima lunii În turnul de fildeş, [...]
09.08.2016

Fata din tren

In memoriam Unchiu Pol Am primit cât am cerut secunda de nemurire plătită cu singura monedă după care nu am plâns ura urc în tren ţintă lângă fata de la geam îmi place rochia ei sper să-i înţeleg [...]
25.07.2016

Picnic

m-am plictisit să beau cafeaua singură în gând de la o vreme o prepar amară azi e o zi frumoasă de vară fără să fie meritul meu închide ochii te invit la picnic calcă atent pe iarba udă din [...]
23.06.2016

Baladă. Moartea trece pe tuşă

De ce nu pot striga durerea tuturor – întreabă poetul – şi e durerea mea? Vin din popor şi cânt pentru popor, spunea.   Dar  moartea primită în dar? Jur, nu voi scrie despre ciobanul [...]
02.06.2016

În altă zi, m-a lăsat acasă

Habar nu am ce speră să găsească la întoarcere,  mi-am schiţat în minte idei o balerină, iată marea mea revelaţie cu siguranţă şi-ar dori să fie întâmpinat cu multă graţie. Tot desenând piruete  [...]
07.05.2016

Poate mâine…

Îmi trag sufletul cu o frânghie Atârnă greu am ferecat in el O picătură de sânge Cu tot cu bucata de şină de tramvai De la sfârşitul poetului.   Vai, trec prin oraş – timpul Se ţine după [...]
14.04.2016

Timpul meu, un munte în nor

Priveşte-l cum trece, rece Printre noi, o umbră De amiază abia întrezărită În oglindă – timpul, Un moşneag gârbovit, vagabond Prin abur, un contur cu nurii goi Atâtea secole a râs de noi Acum [...]