Luminița Mănescu 
Luni 26.11.2018
Hrisovul scris de Ferdinand, Regele României
Rubrica Centenarul Marii Uniri aduce în atenția noastră cuvintele lui Ferdinand, Regele României despre datoria de a ridica Biserica Mântuirii – ca simbol al unității sufletești a întregului neam și veșnică pomenire celor răposați pentru înfăptuirea României întregite.
Atracție fizică sau… echilibru și egalitate în relație! Claudia Moscovici este de părere că, deși nu poate iubi cu adevărat, un psihopat domină și, în cele din urmă, dacă i se permite, învinge.
La figure du guerrier à la Renaissance
Eduard Florin Tudor prezintă L’Homme de guerre au XVIe siècle, o carte în care se face cercetare transdisciplinară asupra unei „figuri” – războinicul.
Tu chiar crezi că Alice e (doar) personaj?
Când fiecare cadru are un sens, esența nu o poate rata nimeni! Ana Barton recomandă filmul lui Radu Munteanu.
Oameni pe lângă care am trecut – 156
1978 – fără fundaluri. Dinu Lazăr își surprinde alb-negru doi prieteni, studenți la arhitectură.
Marți 27.11.2018
1875 – piatra de temelie! La rubrica Recomand România, Odilia Roșianu scrie despre edificiul unicat din Carpați unde, din păcate, nu regizorii români, ci… alții au avut ideea „să facă” filme.
Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci
Dragostea – ca sfidare a logicii și gelozia in crescendo ca adiere, vânt puternic, uragan! Cum poate fi salvat din punct de vedere estetic un discurs declamativ-patetic? Alex. Ștefănescu își lămurește cititorii, analizând vers cu vers spectacolul impresionant din poemul eminescian.
Regine și prințese regale ale României
Simona Preda ne supune atenției nume și destine, dar și istoria însăși a unei monarhii – toate adunate în albumul Flori din trecut. Regine și prințese regale ale României, un veritabil „manual de cunoaștere” semnat: Lelia Zamani și Emanuel Bădescu.
Neprihănire, perfecțiune! Din poemul lui Călin Neacșu aflăm cum se poate juca rolul inocenței umilind… infernul.
Un roman în roman: povești, destine și fișe de personaje ale unei lumi dispărute! Christian Crăciun recomandă romanul „Un Oscar pentru Ana” – în care naratorul dă viață Bucureștiului într-adevăr parizian, cu tot ceea ce – pentru cei de astăzi – a supraviețuit doar în această „poveste”.
Contaminați de… mediocritate, huzur, ipocrizie. Adriana Ungureanu explică de ce doar prostituția „clasică” ar putea fi – eventual – controlată!
Din nou despre relația Ion Iliescu – KGB
Întâlniri prelungite, proiecte legislative, protocoale, legi care – trecute prin vot nominal – agravează abuzurile și alte evenimente din mai 1995 asupra cărora insistă Domnița Ștefănescu la rubrica Istorie recentă. Anii 90.
Miercuri 28.11.2018
Un etos rural foarte puternic! Daniel Cristea-Enache își amintește „buluceala” din rata de Snagov în care bărbații „zdraveni” ocupau partea din față, iar femeile, copiii și bătrânii se „grupau” în partea din spate.
Fără (prea) mari eforturi! Cu Spirit lucid, Flaviu George Predescu „ne învață” câteva dintre ingredientele prin care ne putem minimiza pentru a putea trăi în… Liliput.
Opt belele pe care le cunoști numai în calitate de frate mai mare
Negociere: vârsta este sau nu o scuză? Lorena Lupu le „explică” cititorilor săi când și de ce devii brusc prea mare sau prea mic.
Stigmatul uitării! Singurătatea din mansarda timpului imaginată de Mariana Rogoz Stratulat este apăsătoare.
Bunicul, mama, fratele mai mic, o verișoară mai mare și alte personaje (din romanul „În absența tatălui” de Stelian Țurlea) au – uneori – „ceva” de discutat și atunci niciun „străin” nu trebuie lăsat în casă.
Nicolae Manolescu, la aniversare
Ipostazele de astăzi îl aduc în prim-plan pe criticul și istoricul literar care se mărturisește a fi un… „vicios” al lecturii.
Joi 29.11.2018
Nicolae Manolescu scrie despre un martor al trecerii timpului: pianul vienez – care la început aduna în jurul lui o lume, apoi avea să fie „onorat” doar ca un servitor de casă mare, pentru ca în cele din urmă să devină un împovărător și incomod obiect de muzeu!
Inima în flăcări, laptele călduț al disperării, cana personalizată și motanul negru „vinovat” că ai rămas singur – totul în poemul semnat de Marcel Vișa.
Aici toţi trebuie să aibă un steag al lor
Un oraș al steagurilor! Personajul-narator din romanul lui Adrian Sângeorzan se simte în Manhattan, printre zgârie-nori, de parcă ar fi intrat într-unul din jocurile preferate de pe computer.
VAE VICTIS, VAE SOLI – noiembrie 2018
Viața – ca prezent continuu și infinit întru suferința individuală! Leonard Oprea re-deschide meditația spre noi universuri de întrebări și răspunsuri asupra condiției umane.
Vineri 30.11.2018
Oamenii cu adevărat interesanţi sunt puţini
Popasuri (din anii comunismului!): biserica (neterminată), păstrăvăria (care avea un „caracter” special), conacul (părăginit, dar în stilul Art Nouveau) și… o moștenire (neașteptată). De la personajele lui Gabriel Chifu aflăm care este principala rațiune de a fi: să mergi până la capăt cu orice preț!
Cartea săptămânii: Marea Unire pentru cei mici
Pentru memoria de lungă durată! Revista Literatura de azi semnalează o nouă apariție editorială: o carte de povești cu sens despre istoria acestui moment aniversar, povești consistente scrise special pentru cei mai mici cititori de Ana Iorga și Filip-Lucian Iorga.
Amintirile – alte sensuri și alte trăiri: farmacia, librăria, brutăria, hârtia (o banchiză lângă masa de scris) și un ceai din flori de trandafiri, consemnate de Carmen Sorescu.
O picătură de Orient
Prin oglinzile Cameliei Radulian „vedem” și noi ierarhizările (marginalizare, enigmă, trufie, sau smerenie) în care sunt „prinși” oameni din toate colțurile lumii.
Alb de sfârșit, alb de început…
Dana Heuberger ne convinge că până și actele noastre, crezute minore, pot deveni generatoare de schimbări policrome fundamental bune…
Sâmbătă 01.12.2018
În această după-amiază de sâmbătă, Valeriu Cristea nu așterne pe hârtie „memorii”, nici măcar „amintiri”, nici o autobiografie, ci încearcă să „formuleze” unele din acele impresii, sentimente, trăiri, experiențe din copilărie pe care le consideră formative.
O țară ca oricare alta, care a supraviețuit sub vremi! De Ziua Națională, Odilia Roșianu spune „La mulți ani!” României – o țară „mai mare sau mai mică, mai deșteaptă sau mai prostuță, mai norocoasă sau plină de ghinion, mai caldă sau mai înghețată, mai luminoasă sau plină de nori…”
O lecție de patriotism – poezia Otiliei Cazimir pe care cu toții o știm sau ar trebui să o învățăm încă din copilărie.
Nicio schimbare! Carmen Firan scrie despre lipsa curajului și… „tunica” celui atotputernic.
Şi nu m-am putut ţine de cuvânt
Despre diletanți, specialiști și istoria folcloristicii ruse, în condițiile în care folclorişti „puri” nu prea există, scrie Nicolae Roșianu.
Duminică 02.12.2018
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!
A doua zi după Centenarul Marii Uniri rubrica Literatură readuce în atenția noastră… visul eminescian din 1867: viața în vecie, glorii, bucurie, arme cu tărie, suflet românesc.
Doar urletele unei „balaurițe” cu zece capete și fiorii de pe șira spinării! Daniel Cristea-Enache își recunoaște „amnezia” dintre orele 9 și 19… în ziua când a devenit tată.
În stil neoclasic! Gabriela Pop îi invită pe iubitorii muzicii clasice să asculte partea a II-a din Sonata nr. 3 în re major, op. 24, de George Enescu, interpretată de Dinu Lipatti, născut pe 2 decembrie.
La rubrica Oameni și locuri Cristina Crețu ne reamintește că e bine să ne luăm rămas-bun de la cei aflați pe moarte…
Galeria întemeietorilor națiunii
Ce părinți ai națiunii vor fi imortalizați în portrete expuse în galeria contemporaneității noastre peste o sută de ani? Dan Romașcanu crede că răspunsul îl vor da nepoții și strănepoții noștri.
Noi apariții în literatură, recenzii și critici, pe scurt: artă și frumos – toate adunate de Luminița Mănescu din paginile revistei Literatura de azi.
