Crisanta Predescu
Luni, 25.11.2019
Răsfoind Arhiva revistei, puteți afla cum a devenit Daniel Cristea-Enache scriitor, în adevăratul sens al cuvântului, respingând regulile fixe ale comentariilor ce trebuiau învățate mecanic în perioada comunistă.
Oameni pe lângă care am trecut – 201
Instantaneul lui Dinu Lazăr îl reprezintă pe domnul Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naționale a României, atitudinea lui fiind aceea de om încrezător.
Claudia Moscovici continuă seria analizelor cu referire la opera „Salons”, a marelui filozof francez Denis Diderot, operă în cuprinsul căreia descoperiți trăsăturile estetice ale neoclasicismului și romantismului, regăsite în artă.
La renaissence et la naissance du stoicisme
Despre Leontine Zanta știm, poate, că a fost o scriitoare franceză, însă remarcabilă în existența ei a fost dorința de a reinventa stoicismul, curent clasic în filosofie, care susține că omul trebuie să fie rațional, nu subjugat plăcerilor. Eduard Florin Tudor consemnează ceea ce este important în filozofia universală.
Marți, 26.11.2019
Când Gheorghe Gheorghiu-Dej îl tutuiește pe George Călinescu
Alex Ștefănescu dezvăluie, în acest articol, amestecul partidului comunist chiar și în literatură, prin stenograma unei convorbiri dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej și George Călinescu. A tutui o personalitate a culturii române și a-i oferi sfaturi, în totală necunoștință de cauză, denotă neputință educațională.
Într-o atmosferă morbidă, Călin Neacșu construiește un poem al suferinței personale, ușor sarcastic, călcând pe niște tradiții ortodoxe deloc înțelese în modernism.
Educație antreprenorială – Școala de business
După o lungă cercetare în teren și pentru a înlesni activitatea celor care se ocupă de afaceri, Cristina Chiriac și Adriana Ungureanu, în colaborare cu expertul contabil Silvia Daniela Prohib, au scris „Educație antreprenorială – Școala de business”. Detalii oferă, în prezentarea de azi, chiar Adriana Ungureanu.
Virgil Măgureanu, directorul SRI și dosarul său de fost colaborator al securității
Între 3 și 10 ianuarie 1996, Virgil Măgureanu a tot tergiversat lucrurile în privința dosarului său din arhiva securității. Amănunte însemnate dezvăluie Domnița Ștefănescu în drumul ei prin istoria anilor 90.
Miercuri, 27.11.2019
De ziua domnului Nicolae Manolescu, Daniel Cristea-Enache și Alex Ștefănescu amintesc, în articolul de sărbătorire a celor 80 de ani de viață ai marelui critic literar, momente esențiale din viața acestuia, ce i-au asigurat un viitor literar fascinant.
Din pietrele izvoarelor, prefăcute în gândurile lui Dumnezeu ce, mai apoi, devin silabele cuvintelor, Mariana Rogoz Stratulat definește un mozaic al freneziei umane.
Anamaria personajului din romanul lui Stelian Țurlea decide să plece undeva, unde n-o poate găsi nimeni, iar protagonistul, aflat după zile de chin și zbatere pe patul de spital, se oferă să o ajute. Pe fundalul discuției se-aude un râs natural, organic.
Joi, 28.11.2019
Comportamentul agonistic și românii
În fragmentul de astăzi, Leonard Oprea, intransigent, gravează spiritul politicianului român cu tehnica agonisitului, care definește, după opinia sa, tot poporul român. Balada lui George Enescu îndulcește, parcă, efectul cuvintelor sale.
De data aceasta, Vitali, povestindu-și aventurile, îi lasă cititorului un gust amar. Adrian Sângeorzan își duce personajul, ale cărui minți sunt tulburate complet, într-un episod de violență îndreptată către mama sa.
În splendoarea poeziei sale de dragoste, Marcel Vișa cuprinde atât elemente cosmogonice, cât și tehnologice moderne, ca rezultate ale iubirii cu efect de drog șamanic.
Vineri, 29.11.2019
Suprema trăire feminină, dragostea, poate oscila între sacru și profan, amestecând planul fantasmagoric cu cel mistico-religios, Camelia Radulian înfiorând spiritul, prin versurile sale.
Șotronul, în viziunea creată de Carmen Sorescu, reprezintă simbolul copilăriei frenetice care, printr-un artificiu pozitiv, poate fi retrăită și la maturitate, pe o stradă, cu aceeași bucurie.
Cartea săptămânii, propusă de revista „Literatura de azi” este „Pianistul” de Władisław Szpilman. „Nu suntem eroi”, spune unul dintre personajele cărții, „ci doar niște oameni ca toți ceilalți, care nu pot înceta sa spere.”
Sâmbătă, 30.11.2019
Valeriu Cristea experimentează starea tristeții și a rușinii, dintr-un motiv atât de puternic în copilărie: cuvintele jignitoare ale partenerilor de joacă.
Poemul scurt al lui Carmen Firan are darul de a vă provoca să vă amintiți o ultimă iarnă din voi.
Un sfârșit tragic, nu eroic optimist
Definiția baladei, cu toate trăsăturile clar evidențiate, este relevată de Nicolae Roșianu, profesorul îndrăgostit de folclor.
Duminică, 01.12.2019
Selecția cugetărilor lui Nicolae Manolescu, realizată de Odilia Roșianu, demonstrează însemnătatea cărților în viața valorosului critic literar, ca pasiune mistuitoare care influențează destinul.
Amintirile, prezentul și dorința de înțelegere se contopesc în povestea Cristinei Crețu. Iar cititorii merg, de mână cu ea, pe aleile cimitirului Parohiei Botoroga, loc în care își cunosc și își cinstesc eroii.
Dan Romașcanu revine azi cu uluitoarea poveste a lui Alexei Leonov, primul cosmonaut care a ieșit în spațiu doar în costum, și care, doar din pricina unor erori tehnologice, nu a pășit primul pe Lună.
Valorificarea muzicii românești
Pianist și dirijor, Alfred Alessandrescu se înscrie în galeria celor care au contribuit la perpetuarea valorilor muzicii românești în plan național și internațional, fapt consemnat de Gabriela Pop, la Clasic.
Ca în fiecare duminică, Crisanta Predescu își poartă cititorii printre articolele și temele diverse abordate în revista „Literatura de azi”.
