Valeriu Cristea
14.09.2024
Imagini de pe panoul inimii mele
Căsuţa în care, încercînd de prin anii 1950, am stat în atîtea veri la Sîngeorz este aşezată pe vîrful unui deluşor unde, cînd a fost construită (în 1936), s-a săpat şi s-a amenajat un platou, [...]
07.09.2024
Cea mai lungă zi a copilăriei mele
În anul următor am locuit într-o altă casă, aproape vecină cu prima – o parte din clădire mai există şi acum, într-o odaie simplă, cu mobilă atît de puţină (un pat, o masă, scaune) încât dădea [...]
31.08.2024
Casa profesorului lui Coşbuc
În primul an, am locuit într-o casă despre care mai tîrziu am aflat că aparţinuse lui Paul Tanco, profesorul lui Coşbuc. Am stat, cîndva, o lună întreagă în ea, – acum stă ea – de 39 de ani [...]
24.08.2024
O adevărată călătorie prin paradis
Am venit pentru prima oară în Sîngeorz în 1945. Am plecat din Cluj la 15 august şi, deoarece comunicaţia pe calea ferată nu era restabilită încă peste tot (războiul se terminase doar de câteva [...]
17.08.2024
Covorul fermecat al celor o mie și una de nopți
Sîngeorzul este așezat între dealuri, înconjurat din toate părțile de ele: e de ajuns să privești de jur împrejur, de jos sau de sus, pentru a te simți alt om, un om împăcat; la Sîngeorz mă [...]
10.08.2024
M-am mulţumit, cum se spune, cu ce mi-a dat Dumnezeu
Nu mă pot lăuda cu o cunoaştere exhaustivă a „celor mai frumoase locuri din ţară”; nu mă pot lăuda nici măcar cu o cunoaştere parţială a lor, pentru că am fost şi sînt departe de a întruchipa [...]
03.08.2024
Nu e „film” istoric, ci pur şi simplu istorie
(prima parte poate fi citită aici) Cel de al doilea scenariu avea drept loc al acţiunii chiar Valea tătarilor, pe unde făceam să treacă, după căderea nopţii, un automobil întârziat, solitar; [...]
27.07.2024
Un irezistibil prezent
Pe harta copilăriei mele (și nu numai) un loc deosebit de important ocupă Sîngeorzul de lîngă Năsăud, pe numele lui complet Sîngeorz-Băi, veche stațiune balneară cu ape minerale despre care se [...]
20.07.2024
O discuție serioasă, „între bărbați”
În locuința de pe Pietroasa, într-o seară de toamnă sau de iarnă; asist, deja culcat în pat, cu plapuma trasă pînă la bărbie, la o discuție delicată pe care tata o are cu domnul colonel B.: [...]
13.07.2024
Un fel de stop cardiac al dorinței de a trăi
Pe la 9-10 ani am descoperit „răul secolului”, încercînd pentru întîia oară un sentiment, o stare pe care astăzi le-aș numi existențialiste. Era în duminica Floriilor și eu ieșeam pentru prima [...]
