Aglomerând liniștea

Dimineața dintre da și nu, titanii voinței se înclină… Pantofii tineri nu mai au când, să-mi crească liniștea peste tăceri. Mai treceau niște bucurii îmbujorate, când mă recunoșteau la un capăt de rând, sărisem peste el, ca să fiu eu prima, să mă vezi sărbătoare. Toate zilele puteau fi duminici de adunat clipele albe, problemele […]

Abonează-te și ai acces instant la toate articolele de pe site. În cazul în care esti deja abonat, folosește pagina de autentificare.