Camelia Radulian

11.03.2016

Amanta

Mi-am prins de lampă mărţişorul de la tine. Am pus lângă el şi fotografia noastră. Ascult Puccini, cu ochii în tavan. Ascult Puccini până mă ia dracu, până la ziuă, dacă e nevoie. Mă crezi? Sunt [...]
04.03.2016

Îți iau inel

Trage de scânduri, mamă, vine frigul şi-ţi spulberă pe umeri năvălirea de rădăcini şi ierburi. Vine vremea când lutul scrie tâmplei risipirea.   De te-or căuta prin lume verzi poiene şi [...]
26.02.2016

Fă-mă iubire

Mi-a mai rămas un cântec necântat și sângele, pe care încă suie, a răstignire, dragostea prin cuie, ca iedera, pe locul neumblat.   Chiar dacă nu-i al meu și nu va fi, ți-am legănat prin [...]
19.02.2016

Ultima îmbrățișare

Ţipătul răguşit al cocoşilor a sfâşiat de câteva ori aerul şi am ştiut că se pregăteşte să vină pe lume o altă dimineaţă cleioasă. Nu mai dormeam. Undeva, sub coaste, o gheară de sticlă scrijelea [...]
12.02.2016

Ca o duminică ești tu, dragoste

Ca o odihnă de mine ești tu, dragoste. Ca o duminică. Mă faci să tresar, să fiu, să tac înalt și să zac, tânjind mângâierea de mătase aprinsă, așa cum fetele de demult oftau scrisori vișinii pe [...]
05.02.2016

Scrisori către fiul meu (2)

Ultima săptămână a trecut fără Natalia. Nu mai ştiu dacă îţi aduci aminte de ea, dragul mamei. A fost aici când am venit… era cătrănită şi aspră ca o aşchie trecută prin crini, dar grijulie [...]
29.01.2016

Cana de ger

Din soioasele căni nu beau vin, beau trecut, toată iarna din târg, toată viața de chin, tot ce-am fost când erai, toată noaptea de lut, tot ce n-am și nu sunt, ce-am pierdut… Și nu sunt [...]
22.01.2016

Scrisori către fiul meu

Ai avut dreptate. Încet, încet, mi-au secat de tot luminile ochilor, aşa cum ai prezis, pe vremea când doar mă loveam uneori de mobile sau îmi mai scăpa în mâncare câte un cartof necurăţat. Îmi [...]
15.01.2016

Ca iarba

Vino, cât vreme de vremi vom avea, iubire sărată, de sânge și humă. Prin ploaia de zahăr, prin ploaia nebună, logodnicii toți din căuș ne vor bea. Vino în toate și-atunci vom pleca și părul, [...]
08.01.2016

Eu sunt Mira

O vedeam adesea, cuibărită de frig lângă acelaşi trunchi de copac, cu genunchii strânşi la gură şi cu capul ascuns între mâini. Murmura cuvinte numai de ea ştiute, care se topeau în ecourile unei [...]