Luni 09.04.2018
Trăiască copilul cel mai nou, dar poate cel mai voinic, al României mumă!
Înfăptuirea unui vis. În cadrul rubricii Centenarul Marii Uniri, citim un toast rostit pe 30 martie 1918 de către Regele Ferdinand.
O amintire care dă năvală! Despre grozăvia cea mare, dar mai ales despre cine-ar fi putut mânca la masa cea frumoasă, dacă toţi dorm – povestește Ana Barton la Picătura de luni.
Oameni pe lângă care am trecut – 123
Într-o seară, din altă primăvară, Dinu Lazăr a făcut portretul unui om charismatic – Părintele Galeriu.
Psychopathy: When truth is stranger than fiction
O „anchetă” care ne trimite către romanele Agathei Christie! Mitomanie, manipulare, perversiuni, furt, șantaj – toate pot împinge „personajul” Claudiei Moscovici la uciderea femeii iubite…
Marți 10.04.2018
1876 – un an fast pentru creația eminesciană. Alex.Ștefănescu analizează poemul scris în întregime la persoana a II-a, poem în ale cărui versuri Eminescu pare să fi descoperit extraordinarul superlativ: „o prea frumoasă fată”.
Oportunități de câștig! Alexandra Ungureanu explică ce înseamnă ca statul să fie generos, dar și corect și de ce zilele libere afectează puternic productivitatea.
decolteul altarului unei nopți
Trezirea din vis. În poemul lui Călin Neacșu ne imaginăm haiduci – pe timp de vremuri clemente.
Poezia – ca șoaptă și anticipare. Christian Crăciun prezintă volumul „Dumnezeu în vocativ”, în care Ramona Müller combină trei universuri metaforice.
Comemorarea a cinci ani de la decembrie 1989 – blazare și resemnare
Decembrie 1994 – „Săptămâna recunoştinţei”! Domnița Ștefănescu consemnează rutina, blazarea și lipsa de anvergură a manifestărilor.
Miercuri 11.04.2018
Un personaj în carne și oase: poetul scriind despre suferința lui. Daniel Cristea-Enache prezintă Puntea, o carte scrisă (dictată) de Marin Sorescu pe patul de suferință și subintitulată Ultimele.
Prioritatea… apei sau cu totul altfel despre Paște. Explorând mitologia sărbătorii, Lorena Lupu caută sensuri noi și apreciază că dacă ai o convingere, şi ştii că adevărul e de partea ta ar trebui să-ți susții punctul de vedere până la capăt.
În Mansarda timpului, Mariana Rogoz Stratulat ne convinge că trenul nostru poate să aibă o întârziere de câteva veșnicii.
Despre diareea iubirii şi a trădării
În România eşti bun politician dacă rezişti mult într-o funcţie. Flaviu George Predescu explică de ce este foarte greu să rămâi intact sufleteşte după ce ai fost atins de viciul pe care îl reprezintă puterea.
Nişte derbedei din cartier. De la personajul lui Stelian Țurlea aflăm că poți fi pedepsit pe viață dacă… n-ai văzut cum moare un om!
Joi 12.04.2018
Nicolae Manolescu ne determină să ne întrebăm și noi de ce Libertatea, Egalitatea, Justiţia, Faima şi alte personaje alegorice sunt… femei.
Am să-mi provoc un avort exact ca pe vremea lui Ceauşescu
Confuzia post-revoluţionară sau show-ul celor uitaţi de toată lumea. Adrian Sângeorzan readuce în prim-plan două subiecte (avorturile și Dracula) care, pentru ziariştii din Vest ahtiaţi după senzaţional, aveau ceva în comun: moartea.
Lacrima – ca amintire a unui chip și ca dumnezeiască trudă creatoare de viață. Totul – în poemul semnat de Alina Neagoe.
Un orgoliu nemăsurat și niște călugări fără noroc! Horia Blidaru „povestește” ce înseamnă să ai și un sfânt, nu numai eroi.
AM FOST LA CINA CEA DE TAINĂ – CRUCEA DISPERĂRII
În Dumnezeu Însuși tu exiști sau nu? Răspunsul îl dă Leonard Oprea într-o nouă Respirație.
Vineri 13.04.2018
Constatare: viața asta spânzură de un fir. În oglinzile Cameliei Radulian ne vedem singurătatea și moartea… de-o zi.
Despre un spațiu totalitar construit meticulos. Daniel Cristea-Enache prezintă Cămașa de forță de Leonard Oprea, roman în care cititorul – din orice timp – va recunoaște cu ușurință datele obiective ale unei dictaturi.
Scriitorul – ca verigă de legătură între două lumi. Cartea săptămânii este volumul de proză scurtă al lui Mihail Şişkin.
Uneori visul chiar devine realitate! Dana Heuberger crede că pentru fiecare dintre noi există cel puțin o călătorie care ne poate schimba toate perspectivele și rosturile.
Sâmbătă 14.04.2018
Cinematografele mele, filmele mele
De la central la periferie și de la miraculos la adevăr! În acest nou fragment, Valeriu Cristea evocă momentul în care a început să meargă „cu adevărat” la cinema, mărturisind că – mai târziu – a refuzat o reevaluare „matură”, „lucidă” a filmelor, preferând să rămână la impresia cristalizată la prima vizionare.
Printre brăţări – care refac biografii și niște scrisori – care nu fuseseră semnate, personajul lui Carmen Firan pare să revină la realitate: un disc, două cărţi şi un… pateu cu brânză.
Păcălește-mă – spune-mi că mă iubești!
Când te agăți de o himeră… La Melodia săptămânii, Odilia Roșianu propune să ne alegem ca melodie a „cuplului” Lovefool.
Acțiunea educațională nu presupune doar intenționalități, actori, valori de transmis, ci și un cadru existențial, un fond natural, dat, ontic, tangibil care nu poate fi neglijat. Constantin Cucoș este de părere că pentru a face educație e necesar să pre-existe o serie de entități antropologice.
Un tată, trei fiice și tot atâtea iubiri! În cadrul rubricii Copilăria noastră recitim un fragment din faimoasa poveste „Sarea în bucate”.
Ardoarea dinaintea Judecăţii de Apoi
Imagini și poeme – o altă cuplare la viaţă şi artă plus o întrebare: frumuseţea va mai salva lumea? Răspunsul îl aflăm citind rubrica Arta cea de toate zilele semnată de Petre Tănăsoaica.
O formulă care ocupă un loc considerabil în stereotipia basmului. Nicolae Roșianu analizează fenomenul atât în plan sincronic, cât și în plan diacronic.
Duminică 15.04.2018
Ce presupune a scrie despre oamenii… străbătuţi de timp(uri)? Din dialogul Odiliei Roșianu cu Simona Antonescu aflăm (și) că arta și calculele nu ar trebui să se întâlnească.
Timpul și… „uitarea”. La rubrica Literatura, vă este oferit spre lectură un poem de Ion Pillat.
Cristina Crețu își amintește de cărți – care de multe ori sunt singurele noastre „bunuri” – și de o mămăligă căreia trebuie „să-i iasă sufletul”.
Primăvara – ca sursă de inspirație! Gabriela Pop ne invită să ascultăm piesa romanticului Felix Mendelssohn.
Din cărți luăm cu noi puțin… infinit. La rubrica Literatura de azi 7/7, Luminița Mănescu face o trecere în revistă a reperelor culturale din săptămâna precedentă.