Luminița Mănescu 
Luni 15.01.2018
Dinspre viață spre moarte, eternitatea! Tristețe, singurătate și tăcere – în poemul lui Ion Țoanță.
Anul la capătul căruia ești viu e un an bun
DJ-ul poate fi primul om pentru care te hotărăști brusc să spui o rugăciune! Ana Barton ne povestește de ce „anul ăsta” n-a vrut să mai audă de obiceiuri păgâne și s-a hotărât să sacrifice un… cearșaf-plic!
Une nécessaire histoire de la traduction
Despre o carte care evidențiază atât munca oamenilor de știință, cât și a oamenilor de litere. Eduard Florin Tudor recomandă volumul De Cicéron à Benjamin. Traducteurs, traductions, réflexions de Michel Ballard.
Tandrețe, senzualitate, așteptări, priviri recunoscătoare, declarații de dragoste și alte… generozități. Totul în textul Claudiei Moscovici.
Oameni pe lângă care am trecut – 111
Cozi la spitalul de stat – Dinu Lazăr surprinde alb-negru, firește, resemnarea și tristețea din ochii celor care așteaptă la coadă. La doctor!
Marți 16.01.2018
Linia inimii trece exact pe-acolo
O îmbrățișare veche, de… 4000 de ani și o întrebare: a existat sau nu un „balaur”? Răspunsul ni-l dă Ramona Müller în cadrul rubricii care a debutat în această săptămână: Recomand România.
POVESTEA MAGULUI CĂLĂTOR ÎN STELE [PRELIMINARII]
Atmosferă de poveste într-un poem descoperit de G. Călinescu printre manuscrisele eminesciene. Alex. Ștefănescu analizează minuțios nostalgia Poetului pentru vremurile patriarhale cu conducători providențiali, demni de admirație.
Poemul lui Călin Neacșu amintește cititorilor că se află mereu sub „nicovala” timpurilor iluzorii și renașterea nu poate avea loc decât cu „frământări” disperate.
Despre adevărul care ne precedă, ne însoțește și ne urmează. Christian Crăciun prezintă monografia uneia dintre unitățile militare ale Waffen-SS-ului, Leibstandarte-SS, un fel de „gardă personală a lui Hitler”, carte semnată de Adrian Dragoș Defta.
Lideri și modele. Adriana Ungureanu ne demonstrează că, în funcție de nivelul propriu de dezvoltare ca ființe umane (cultura și caracter), percepem și clasificăm fenomenele și oamenii din jur.
Unde sunt corupții de altădată?
Intoleranță? Spirit agresiv? În jurnalul Domniței Ștefănescu sunt consemnate evenimentele din finalul lunii septembrie 1994.
Miercuri 17.01.2018
Ce credem că ar fi eseistica? Ne lămurește Daniel Cristea-Enache scriind despre eseistul Alexandru Paleologu, cel care, fără să devină anti-canonic prin definiție, te ia de braţ şi te plimbă prin grădinile culturii.
Alunecă viața pe șira spinării…
Noaptea – între iubire și ură. Poemul Marianei Rogoz Stratulat le descoperă cititorilor o noapte hipnotică de care chiar moartea se miră.
Visând, devenim „partenerii” de joacă ai vieții? Flaviu George Predescu consideră că nu trebuie să ne credem „experți” în viețile altora… judecându-i!
O reacţie profund şi definitiv patologică! Lorena Lupu comentează despre un afiș cu un mesaj de neacceptat, dar mai ales despre cei care domiciliază în sectorul 6 și s-au mobilizat să dea share anunţului.
Repartiții în învățământ! Cu ajutorul personajului lui Stelian Țurlea aflăm ce se întâmplă când nu vrei să fii profesor, iar partidul „descoperă” că are deficit de profesori și… transformă o promoţie de secție științifică într-una pedagogică.
Joi 18.01.2018
A trăi din… citate! Despre confuzia erotico-intelectuală și seducătorul care ar trebui să-şi exploateze latura de feminitate aflată, cum cred unii, în orice bărbat puternic – citim în Povești(le) pentru oameni mari semnate de Nicolae Manolescu.
Uneori poți să prinzi rădăcini din… neatenție și comoditate. Adrian Sângeorzan își amintește cum a fost primit de săteni: ca un exilat căruia trebuia să i se facă suferinţa mai uşoară.
Anotimpurile de împrumut ne lasă deseori sufletele pustii – crede Alina Neagoe.
Om – nu sfânt de om! Vor fi icoane oamenii vreodată? O întrebare căreia îi vom găsi – poate – răspunsul citindu-l pe Leonard Oprea.
De la „moartea unei veverițe” – la țeava spartă, bidonul cu apă și gunoierul cu telefon mobil, deci bine ancorat în realitate! Totul la rubrica săptămânală a lui Dumitru Crudu.
Vineri 19.01.2018
Întorc spatele acestui sistem
Uneori riști să pierzi totul, chiar și pe tine însuți! În textul lui Gabriel Chifu citim că ar trebui să refuzăm o existență vârâtă pe gât cu de-a sila, dacă toate sunt întocmite rău.
Iată-mă
Un bestseller! În cadrul rubricii Cartea săptămânii, Literatura de azi ne semnalează romanul lui Jonathan Safran Foer, apărut la Editura Humanitas în 2017.
Rana de flori
Tristeți, singurătăți, rătăciri, dar și iubiri regăsite, în oglinzile Cameliei Radulian.
Meseria de părinte al unui copil sensibil poate să fie foarte grea. Dana Heuberger scrie despre „rolul” manualelor pentru mame și așa-zisele lecții de parenting.
O istorie a ierarhiilor cerești! Teodora Stanciu ne propune să ascultăm un fragment din prelegerea rostită de Bogdan Tătaru-Cazaban.
Că teatrul poate fi lucrul dracului aflăm împreună cu personajele lui Horia Gârbea care dau bir cu fugiții, chiar înainte de premieră.
Sâmbătă 20.01.2018
David, Goliat și o declarație. Valeriu Cristea își mărturisește dragostea de suporter, concluzionând că „U” ar trebui să rămână un memento al adevărului.
Despre… cinci pisici: „Ele – gingaşe, moi şi mici” iar „Ei – dolofani şi zdraveni” citim în cadrul rubricii Copilăria noastră, unde este readus în atenție Tudor Arghezi.
Parfumul subtil al singurătăţii
Femeia la 30 de ani – ca un vis privit cu ochii deschişi! Ce se întâmplă când te complaci în iubire aflăm de la personajul lui Carmen Firan.
Viziune și proiecție în educație
Decidenții sau de ce filosofia educației (care orientează practica educațională) trebuie absorbită la nivelul unor politici publice! Explică atent Constantin Cucoș.
Duminică 21.01.2018
Nebunia de a fi vrut totul sau nimic
Descumpănit între cer și noapte, ca un gladiator. Despre iubire și dorința de a avea totul sau nimic – în poezia lui Camil Petrescu.
Ferigi de gheață și mere roșii
Amintirea iernilor de „altădată” și o întrebare de „acum”: am putea să trăim într-o poveste? Argumentele „pro” le citim în rândurile Cristinei Crețu.
Franz Liszt – între zbuciumul romantismului și „muzica viitorului”. Pentru a ne convinge, Gabriela Pop ne invită să audiem una dintre ultimele piese pentru pian ale marelui compozitor, în interpretarea lui Sviatoslav Richter.
Optimiști, pesimiști și realiști
Viitorul și schimbările pe care le aduce! Dan Romașcanu crede că pentru a înțelege lumea trebuie nu doar să ne informăm, ci să și împărtășim ceea ce știm sau învățăm.
Cele mai noi titluri ale revistei sunt (re)amintite de Luminița Mănescu la rubrica săptămânală: Literatura de azi 7/7.
