Luminița Mănescu 
Luni 22.05.2017
Parcuri uitate de administrația locală sau bucăți din progresul clamat în campanii, în poemul lui Ion Țoanță.
Puritani sau coruptibili? Personajele Claudiei Moscovici își continuă aventura.
Spune ce vrei! Ana Barton scrie despre aproapele și departele dintre noi.
Modernitatea nu exclude istoricul. Eduard Florin Tudor prezintă La révolution culturelle dans la France des humanistes de Gilbert Gadoffre, subliniind statutul dual al scriitorului.
Oameni pe lângă care am trecut – 81
In memoriam. Dinu Lazăr fixează în alb-negru portretul unui jurnalist din istoria post-decembristă a presei.
Marți 23.05.2017
Christian Crăciun scrie despre vremelnicia și neputința căutării, dar concluzionează că acestea nu trebuie să descurajeze truda, frământarea, neodihna pe drumul căutării cu inima.
În ritmul celei mai urâte fete
Exerciții de supunere și mai ales de umilire! Simona Preda crede că nu trebuie să renunțăm la dreptul nostru de a pune și de a ne pune întrebări.
Fără zbucium, fără revoltă, deși „ora închiderii a sunat în grădinile lumii…” Odilia Roșianu recomandă, în calitate de cititoare, „Amurg senin. Jurnal din exilul parizian (1997-2001)” de Sanda Stolojan.
„Un parfum, pentru viața fiului tău!”
Ce se întâmplă când parfumul devine un labirint din care nu poți ieși decât condus de firul Ariadnei – aflăm de la personajele Andreei Nanu în acest fragment din romanul Insula Melc.
Trăind călătorești. Alex. Ștefănescu analizează volumul de versuri Muntele Viu (note de drum) de Paul Aretzu.
Cum dezvoltă cultura economia locală?
Turismul cultural – o șansă. Adriana Ungureanu explică de ce comunitățile locale trebuie să cultive permanent valențele artistice sau istorice și să dezvolte infrastructura locală.
Unde sunt grațierile de altădată?
Martie 1994 sosește tot cu mentalitatea vechiului regim ceauşist. Domnița Ștefănescu comentează evenimentele.
Miercuri 24.05.2017
O raportare lucidă la ceilalți. Daniel Cristea-Enache crede că scriitorul român trebuie să știe că este destul să fie un scriitor foarte bun, iar complexele de inferioritate sau de superioritate să fie oferite, for free, persoanelor interesate!
Litera „C”. Alex. Ștefănescu ne oferă alte decupaje din dicționarul său de Scriitori români văzuți din avion – intitulat așa pentru că unii, din avion, nu se văd, iar alții au fost omiși deliberat, din motive strategice.
Povestirea recreează ludic lumea. Irina Dincă analizează artificialitatea pe care John Fowles, în romanul Magicianul, nu o drapează în vălurile ficţiunii, ci o exhibă cu aerul dezinvolt al celui ce stăpâneşte jocul de-a Dumnezeu.
Nesingurătatea are miros de femeie
Top Ten – Iubiri răvășite. Flaviu George Predescu, la rubrica Spirit lucid, descoperă că, uneori, o selecție făcută la întâmplare din versurile aceluiași poet se poate unifica ușor într-o singură poezie.
21 decembrie 1989. Represiune, manifestanți striviți de un camion militar, rockeri împușcați în cap și ultima noapte în fortăreaţa Puterii – în textul lui Grigore Cartianu.
Când avocatul trebuie să… provoace autorităţile! La rubrica Roman în foileton, Stelian Țurlea se ocupă de dosarele uitate prin sertarele procurorilor.
Joi 25.05.2017
Din poemul lui Emil Brumaru aflăm povestea surprinzătoare a unei regine atât de ciufulite, încât duce… păpădiile în ispită.
Un cărturar autodidact și o deviză: omul sfinţeşte locul. Adrian Sângeorzan povestește despre gena noastră de bază care e made in Carpaţi.
Opțiune: între Sophia Loren și B.B. la tinerețe sau când personajul se destrăbălează olfactiv-imaginar. Totul în textul lui Horia Gârbea.
Lumea crede vrute și nevrute! Dumitru Crudu demonstrează că de cele mai multe ori, deși nu ai înnebunit, poți face lucruri care par nebunești.
Viața e un șir de rătăciri? Leonard Oprea răspunde în acest fragment din noul eseu aparținând genului „Respirații”.
Vineri 26.05.2017
Marin Preda, în istoria literaturii
Un romancier inconturnabil. Nicolae Manolescu explică de ce reevaluarea pe care i-a făcut-o lui Marin Preda în Istoria critică a fost în folosul scriitorului.
Cum să mai visezi când ești sașie? Personajul creat de Camelia Radulian – pentru rubrica Oglinzi – stârnește compasiune. Dar nu numai.
O casă – ca o țară și oameni – ca personaje. Gabriel Chifu își continuă seria de portrete și năstrușnice „istorii” din copilărie.
Derivate lirice: umbratic, umbrelnic, jaleș, sorin, ceriște… În emisiunea Teodorei Stanciu îl ascultăm pe Alex. Ștefănescu vorbind elogios despre monografia LUCIAN BLAGA. Limbă. Stil. Comentarii. Sinteze. Profil biografic de Aurel Hancu.
Prieteni și neprieteni. Într-un război permanent cu lumea, Dana Heuberger își mărturisește teama de limitări și ne îndeamnă să ne dorim nemărginirea.
Interviul – mozaic. Adrian G. Romila recomandă „geografia literară” prezentă în volumul Întrebări puse La Punkt de Cristian Pătrășconiu.
Sâmbătă 27.05.2017
Toamna anului 1944. O amintire-eveniment sau o scenă neobișnuită? Relatarea în fragmentul decupat din cartea După-amiaza de sâmbătă de Valeriu Cristea.
Când timpul trădează și anotimpul minte, amintirile năvălesc încercând să-ți umple singurătatea – în poemul lui Carmen Firan.
Depresie sau curajul unui nou început. Eroina Aureliei Marin mărturisește cum și-a redefinit sufletul și a ajuns apoi să se obișnuiască cu un alt stil de viață.
Nu mai ştiau numele anotimpului
Greierele, furnica, imaginaţia blocată în bidimensional și nevoia de a scrie. Totul în Jurnal 4×4, din volumul Foxtrot XX de Răzvan Petrescu.
Instrucțiuni de folosire a interpretărilor
Refacerea legăturii cu scena artistică din Vest și o lansare strategic planificată. Petre Tănăsoaica scrie despre Horia Bernea – Caiete/Notebooks 1969–1976, în care se oferă privitorului decriptarea mecanismului de interpretare.
Duminică 28.05.2017
Se iubeau, dar nu pentru că se vedeau rar
Despre spaime, iubiri, destine, conștiințe și… adevărul căzut în dizgraţie, în poemele Marianei Marin alese de Odilia Roșianu.
Un roman realist și parabolic. Daniel Cristea-Enache recomandă Ploaia de trei sute de zile de Gabriel Chifu.
Gabriela Pop ne invită să ascultăm „Mazurca op.3 nr. 3” de Carl Filtsch, unul dintre cei mai renumiți copii pianiști și compozitori ai Europei.
Extratereştrii, prietenii noştri
Întâlnirea posibilă dintre omenire şi civilizaţiile extra-terestre. Dan Romașcanu explică de ce nu trebuie să ne temem de „străini”.
În atenția domniilor voastre! Luminița Mănescu vă recomandă să (re)citiți în Literatura de azi cele mai noi texte ale colaboratorilor.
(sursa foto: cunoastelumea.ro)
