Luminița Mănescu 
Luni 20.02.2017
Prima biografie a lui Perpessicius
Nicolae Manolescu comentează o existenţă „întortocheată” istoric, așa cum este ea surprinsă de T. Tihan în Viaţa lui Perpessicius.
Destine sau vise croșetate într-o lume de chihlimbar. În poezia lui Ion Țoanță.
De la Edgar Allan Poe la Ekaterina Belinskaya sau arta care ia realitatea prin surprindere. Claudia Moscovici ne convinge că fotografia artistică este cea mai bună dovadă.
Tradiție și reformă sau noul statut al omului, un subiect de mare interes pentru public. Relația dintre libertate și conștiință, urmărită de Eduard Florin Tudor.
Glasul sângelui. Dreptatea nu înseamnă iubire și despărțirile n-ar trebui să fie dezumanizante, crede Ana Barton.
Oameni pe lângă care am trecut – 67
Romantica. Ecoul trecutului ajunge până la noi prin Dinu Lazăr.
Marţi 21.02.2017
„Dacă reziști în visul meu până la capăt”…
O idee – devenirea și un vis – în care… trebuie să reziști. Totul într-o proză ca un poem: „Omar și diavolii” de Dan Ciupureanu, în viziunea Simonei Preda.
Subiect de mare interes: cine „s-a încumetat” să facă afaceri în România? Explică Adriana Ungureanu.
Imaginea „în canon” – Canon în Re Major (Piano) de J.S. Bach – sau… trei generații surprinse într-un portret colectiv de către Andreea Nanu.
„Je suis désolée” sau ce mai rămâne dintr-un „schimb” de minciuni, subiect înnobilat cu mult lirism de Tatiana Ţîbuleac.
Confuzii, așteptării, refugii, mistificări. Toate în Ultimul refugiu, volum de proză scurtă de Alexandru Păduraru, atent analizat de Alex. Ștefănescu.
Optzeciștii. Teroarea cotidianului, tehnici cinematografice, tăceri, „clipe suspendate”, inventar de gesturi simple, spectacol al intimității rănite, înstrăinare. Acestea sunt concluziile lui Christian Crăciun după ce comentează poemele din Recviem pentru nuca verde de Ioana Geacăr.
1993. Evenimentele lunii noiembrie sunt readuse în memoria noastră de jurnalul istoric al Domniței Ștefănescu.
Miercuri 22.02.2017
O dată: 14 decembrie 1970, un jurnal: Un român la Paris de D. Ţepeneag sau despre cum o dictatură pune monopol pe Adevăr. În fragmentul extras din volumul „Aproape liber” al lui Daniel Cristea-Enache.
„Să cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?”
O tristețe intratabilă și o devastatoare furtună de trăiri. Așa cum ne-a obișnuit, Alex Ştefănescu (re)citește în note personale textele eminesciene.
Culoarea tuturor lucrurilor pe care nu le-am văzut, dar credem că există, a fost aleasă de Ioana Belu.
Între un „Chef mare!” și singurătate, personajele lui Stelian Ţurlea trăiesc un alt sfârșit al lumii.
Irina Dincă urmărește cu talent și profesionalism suflul poetic ce traversează romanul lui Mihail Şişkin, Scrisorar.
Joi 23.02.2017
Despre un cer „înstelat” cu… mere și izgonirea din Rai a celor deveniți „impuri”, aflăm din poemul lui Emil Brumaru.
Despre călătorii-făr-de-chip din tramvaiul 32, un înger cu „aripile destrămate”, Cain și Abel sau ura de sine, scrie Leonard Oprea.
Întâlniri neașteptate. Santiago de Chile, Congresul mondial FIGO și… amintiri din perioada sinistră a anilor 80 în România. Avorturi provocate, septice și mortale readuse în actualitate de Adrian Sângeorzan.
O nouă partidă de biliard, strada Baudelaire din Paris și Olga Roman– iată povestea personajelor lui Dumitru Crudu.
Dezvoltarea super-simțurilor, cele cinci simțuri clasice și limitele percepției umane, în textul Dianei Farca.
Vineri 24.02.2017
Proeuropeanul Titu Maiorescu
Despre urmările „nefaste” pe care le poate avea o lectură „greșită”, despre bătălia pentru valoare și proeoropenism vorbește Nicolae Manolescu în dialog cu Daniel Cristea-Enache.
Statut de intrus, axiomele Grupului și matematica – singura care oferă certitudini. O „rețetă” mai puțin obișnuită pusă în pagină de Horia Gârbea.
Paradisul poate arăta așa: o curte cu un cireș și o casă plină cu cărți. Gabriel Chifu ne pictează acest tablou.
Cum înveți să scrii ficțiune pas cu pas. Sugestii despre scris și viață de Anne Lamott. Cartea bazată pe experiența autoarei este recomandată călduros de Adrian G. Romila.
Te-am iubit aproape mult (Amanta 2)
Jucării în mâna destinului, când timpul se scurge și noi ne scurgem prin el, în textul Cameliei Radulian.
Despre o revistă: Secolul 20 și artizanul ei: Dan Hăulică „auzim” de la acad. Alexandrina Cernov în emisiunea Teodorei Stanciu.
Sâmbătă 25.02.2017
Impresia indirectă despre „pudoarea morții” în mintea unui copil este rememorată de Valeriu Cristea.
Profesorul – un evantai de roluri
Ce înseamnă să fii un „exponent” al vremii și al lumii tale, un „alter ego” care însoțește și ajută la cunoașterea de sine? Răspunde Constantin Cucoș.
Primăvara nu e doar un anotimp
Zăpada zânelor și iarna din inimile încuiate. O ecranizare cinematografică: Roald Dahl’s Esio Trot și o povestire a celebrului scriitor Roald Dahl sunt în atenția Cristinei Chirvasie.
O fărâmă în buzunarul unui uriaş
Sentimentul deşertăciunii, dar și exemple ale energiei divine comentate de Ştefania Magidson în dialog cu Carmen Firan.
Drama profesorului Glas: gustul răzbunării care îi umplea şi mintea şi sufletul – din nou în atenția cititorului, în rubrica „Impozit pe real” a Aureliei Marin.
Duminică 26.o2.2017
Te doream cu întristări de marinar
Odilia Roșianu propune acest generos și surprinzător colaj din creațiile lui Tristan Tzara.
Scrisori oficiale, o imitație de vulpe argintie sau… „iubirea” dintre o modestă fată din Europa de est și Thomas, cel care nu își permite să aibă „o relație stabilă” sunt aduse în scenă de Ilinca Bernea.
Amintiri despre un alt fel de „negoț” pentru ca neamul să aibă „baftă”. Vraja este imaginată de Daniel Samuel Petrilă
Oricât de… corectă, încadrarea ideologică nu stabilește valoarea artistică a operei unui creator. Este și cazul lui Ion Gheorghe, un autor greu de clasificat. Obsesia poetului şi îndârjirea sa împotriva cursului istoric sunt analizate de Daniel Cristea-Enache.
Omagiu: Georg Friedrich Händel – rafinatul desenator de sensibilități umane – și una dintre cele mai frumoase arii din creația sa interpretată de Cecilia Bartoli. Alegerea îi aparține, ca în fiecare duminică, Gabrielei Pop.
Dragoste, dramă, filosofie în versuri sau în proză, istorie, cronici literare sau de film, muzică… toate adunate de Luminița Mănescu.
