Luminița Mănescu
Luni 13.02.2017
Lumea noastră s-a născut din aceeași picătură de sânge
Despre cetatea devenită subiect de legendă – roman – film și (auto)sacrificiul suprem, în textul Emiliei Ivancu.
La curiosité, entre éducation et recherche
Cunoaștere, experiență, comunicare. „Le Théâtre de la curiosité (XVI-XVIIe siècle)” – o carte ca un spațiu în sine, unde lumea este descoperită într-o altă lumină – excelent recomandată de Eduard Florin Tudor.
Ultima noapte de amor
Un harakiri fără… breaking news în poemul lui Ion Ţoanţă.
Stânga sau dreapta? Un desen abstract… apoi explicațiile unui copil despre experiențele noastre „dintr-o zi” – redate meșteșugit de Ana Barton.
Oameni pe lângă care am trecut – 66
1989. Jurnaliști văzuți în alb-negru de Dinu Lazăr.
Despre una dintre cele mai cunoscute și mai bine vândute picturi din istoria artei – scrie Claudia Moscovici.
Marţi 14.02.12.02.2017
200.000 de morți și mutațiile provocate de o tragedie colectivă în Cartea foametei de Larisa Turea – o carte-mărturie prezentată, cu emoția cititorului avizat, de Ioana Revnic.
Basmul creșterii economice la români (II)
Dezvoltare. Sustenabilă sau nu? Analizând, Adriana Ungureanu ne demonstrează că… „basmul” continuă.
Frumusețea stilului în romanul Degete mici (2005) de Filip Florian este ceea ce îi reține atenția lui Alex Ștefănescu.
Amintiri din copilărie în acordurile din Debussy, L’isle Joyeuse, alături de un fragment din Cartea cuvintelor chivot de Andreea Nanu.
Masa rezervată „autorilor englezi”. Între speranță și dezamăgire sau despre cum diploma de filolog nu ajută în Spania, o dramă surprinsă – în stil inconfundabil – de Tatiana Ţîbuleac.
Bill Clinton semnează documentul prin care SUA acordă României clauza națiunii celei mai favorizate
1993. Evenimentele lunii octombrie – readuse în memoria noastră de jurnalul Domniței Ștefănescu.
Un regim de teroare, un azil – metonimie a societății, o „nebunie a existenței”. Totul în romanul Cămașa de forță de Leonard Oprea – în plan estetic, un nou tip de „monolog polifonic” analizat în detaliu de Christian Crăciun.
Miercuri 15.02.2017
Responsabilitatea individuală. Despre denunţătorul „colaboraţioniștilor” – între culpabilizare şi autoculpabilizare sau despre liberpansism când „nu mai avem pe cine da vina”– scrie Daniel Cristea-Enache în acest text decupat din volumul „Aproape liber”.
1945 – un fals moment de vitejie
24 februarie 1945 – o diversiune sângeroasă sau disperarea unui dictator – în fragmentul decupat din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor” de Grigore Cartianu.
„Vântu-o foaie veștejită/ Mi-au adus mişcând fereasta”
Scrisoarea – o recitire a vieții. De la Nikolaus Lenau la Mihai Eminescu cu Alex Ştefănescu.
O imagine în oglindă? Schimbări, regăsiri, identificări – în viziunea Ioanei Belu.
Destine: iubire, moarte, adolescență pierdută, toate urmărite profesionist de Irina Dincă „în cartea existenței” – romanul Scrisorar al lui Mihail Şişkin.
Pescăruşii – o prevestire de libertate. Fiecare plecare în lume înseamnă un zbor spre un nou început pentru personajul din romanul lui Stelian Ţurlea.
Joi 16.02.2017
Întrebări asupra „condiției umane”. Răspunsurile sunt formulate de Leonard Oprea.
O urgență: „please save me, Mom“, o histerectomie anulată și alte experiențe ale unui doctor „de femei” – în amintirile lui Adrian Sângeorzan.
Portret de femeie și… un „vers” uitat din eterna poveste a iubirii – în poemul lui Emil Brumaru.
Un Mercedes albăstrui gonea pe ulițele satului
Discoteca, mătușa bolnavă și o gravă confuzie. Personajele lui Dumitru își continuă căutările.
A fi sărac cu duhul. De la realitatea „aparentă” la detașare sau „pătrundere în existență” prin cunoaștere – o analiză filosofică de Diana Farca.
Vineri 17.02.2017
Viața ca un popas. Încălcarea unei reguli și, mai ales, teama expirării „azi-mâine” a contractului – în textul lui Gabriel Chifu, la rubrica Fragmente din năstrușnica istorie.
Actualitatea lui Maiorescu – în pericol? Despre ostilitatea față de canon care duce la un refuz al moștenirii maioresciene, comentează Nicolae Manolescu în dialogul cu Daniel Cristea-Enache.
Prefectul de Napoca, Tiberius Agillus învață cuvinte dacice: viezure – barză. Un moment… istoric tratat în note gingaș-comice de Horia Gârbea, în cadrul rubricii Misterele Bucureștilor.
Memoria canonică și postcanonică
Între gândirea canonică și cea postcanonică, Adrian G. Romila urmărește memoria colectivă – liantul cărții Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică de Doris Mironescu.
După 27 de ani. Despre „un patriotism al maturității civice”, un „samurai fragil”, instituții care ne… protejează și o conspirație – rezultat al asocierii între diplome, prostie și slugărnicie, aflăm de la Mihaela Miroiu.
ultima Penelopă a plecat să ningă
Chinurile unei veșnice așteptări și legăturile care rămân dincolo de ea. Camelia Radulian pune în versuri aceste trăiri.
Sâmbătă 18.02.2017
Ce se întâmplă când lumina moare superb… aflăm din „După-amiaza de sâmbătă” a lui Valeriu Cristea.
Carmen Firan reține o experiență – de emigrant. Ștefania Magidson, emigranta, își invită cititorii să-și redescopere acea parte a sufletului care le poate transforma visurile în realitate.
O indiferență aproape fastuoasă
Profesorul Valer Glas continuă anchetarea dispariției fiicei sale. Fascinantul joc al dedublării este atent analizat de Aurelia Marin, la rubrica „Impozit pe real”.
Când muzica se naște din tăceri
Despre Copying Beethoven, un film biografic – care nu divulgă intimități – regizat de Agnieszka Holland pe un fir ficțional, scrie Cristina Chirvasie.
Un fragment din „Ursulețul lui Freud” – în care Răzvan Petrescu analizează minuțios romanul și traducerea romanului Rezervaţia de Russell Banks.
Duminică 19.02.2017
Un obraz în lacrimi e şters de vânt
Literatura de azi îl omagiază pe Charles Baudelaire. Odilia Roșianu propune cititorilor o inspirată selecție de texte, la rubrica LITERATURĂ.
În acest interviu – chiar dacă desfășurat pe e-mail – Odilia Roșianu încearcă să ofere o imagine completă a noului ministru al culturii, reconstituindu-i traseul, acțiunile și ideile care-l animă.
Majoritate, minoritate. Despre (ultra)naționalism și… exotism în „basmul” lui Daniel Samuel Petrilă.
Clopotniţa de Ion Druţă – un roman aparent… convenabil pentru „foruri”! Printr-o atentă analiză pe text, Daniel Cristea-Enache îl readuce în atenția cititorilor ca roman al identității, scris, însă, dintr-o perspectivă modernă, psihologizantă.
Despre alegerile sculptorului: concertele unui prieten – Erik Satie și „gramofonul” din atelier vorbește Gabriela Pop
Luminița Mănescu aduce laolaltă cele mai interesante titluri din domeniul literaturii, criticii, artei, educaţiei sau economiei, toate reunite în revista Literatura de azi.
