CENACLU

Copile, eu ţi-am dat de toate pâine , cuţit şi demnitate, dar ţi-am dat nume de ocară şi am uitat să-ţi dau o ţară.   O ţară-n care fiecare să fie om şi nu licoare. Pe lângă munţi, dealuri şi ape să aibă vis şi libertate, să poată vulturii să zboare pe drum deschis peste […]

într’o zi ce miroase afoarte curând, atunci când luna se va sparge în patru,   când tu vei crede abănuială amușinând că ți’a sosit rândul orgasmului fericirii fatale.   într’o zi când te vei afugi de mine către niște ei care te pândesc cu versul mai rimat și mai zâmbit,   în acea zi eu […]

Logosul ţinut în sertar. Principiile abandonate De foamea himerică. Sentimente ce se nasc haotic într-o colivie aruncată prin magazii infecte. Soarele face trecerea de la astru la dezastru. Doar tu, iubito, goală şi lascivă, sufocată de glandele sudoripare, aşezată pe divanul dintr-o odaie vetustă, sfidezi normele şi codurile portocalii… Sursa foto: https://g1b2i3.files.wordpress.com/2010/04/eugene-delacroix-odalisque-reclining-on-a-divan.jpg?w=636

Cum prezentul astăzi a uitat că tâmpla-mi moare şi că sunt Euridice, că mi-e gura însetată, cum tu eşti astăzi oceanul pe care-l încerc cu mâna, cu tot trupul meu de viţe, cu sărutul tăinuit,   aşadar, cum toate-acestea se întâmplă pe sub soare, o să îmi prea-plâng durerea ce zăpada mi-o arată ca pe […]

Un atlet ducea spre mare tolba cu chibrituri arse, Auzise că prin valuri se tot plimbă storuri trase. Ar fi vrut să-și cearnă crezul peste ziduri de răcoare, Avea cerul mărturie și-n ochi soarele-răsare.   Poate a plecat când norii  chicoteau din șapte arte Ori săreau din stâncă-n vale răscolind izvoare moarte. Orizontul se trezise […]

astăzi când soarele pregătit de plecare să conducă duminica până la poarta înserării spre luni m-am întâlnit cu un poet ducea într-o mână o sacoşă plină de cărţi iar în cealaltă sufletul său când mi-a întins o carte iscălită cu lacrimi i-am simţit în palmă bătaia inimii parcă era a unui pui de pasăre căzut […]

la bariere îmi las rochia plină de îngeri din ceruri evadez din mine pe geamul cu jgheabul de fluturi miezul soarelui lunecă pe frunza suavă e rece sub salcâmul din dumbravă atelierul vieții veșnice   lumina cea fără de început din gânduri biblice mă caută de la început printre vii și morți asimetrice la bariere […]

Detest ziua de luni. Parcă numai eu? Dar când mai e și sărbătoare națională? În calendarul ortodox nu este trecută nici o sărbătoare. Nici măcar una cu o cruce neagră. Aș putea face curățenie că doar se apropie Crăciunul, pot coace pâine și câte altele nu pot face. Totuși sărbătoarea plutește în aer. O simt! […]

Ești călător prin ceruri de poeme, Îți duci pe umeri dragul și un pic Din farmecul lupoaicelor boeme Ce-ntineresc aproape din nimic.   Vei fi atent la saltul cu rubine, Știu că e peste brațul tău și dacă De-acum pocalele cu vin sunt pline Înseamnă că-mpărțim aceeași arcă.   Eu merg spre nord, așa mi-arată […]

Adu-mi o porție de liniște, chelner, dar să fie dublă la ce flămândă sunt poate chiar triplă și încă un amănunt să-mi lași paharele goale să-mi torn până mi-e brațul moale picături de ieri și de măine să beau că mi-s buzele arse și dă muzica în surdină să stau așa până și el o […]