Gina Zaharia 
Ești călător prin ceruri de poeme,
Îți duci pe umeri dragul și un pic
Din farmecul lupoaicelor boeme
Ce-ntineresc aproape din nimic.
Vei fi atent la saltul cu rubine,
Știu că e peste brațul tău și dacă
De-acum pocalele cu vin sunt pline
Înseamnă că-mpărțim aceeași arcă.
Eu merg spre nord, așa mi-arată harta,
Tu zăbovești cam mult pentru plecare,
Câmpia pasului în doi e arta
De-a fi rămas captivi peste hotare.
Să iei cu tine trilul din pădure,
Căci fără el suntem doi orbi sărmani
Care se tem de valurile sure
Prin care trec adesea artizani
Și golfuri mici uitate într-o stâncă
Dintr-o eroare-a inimilor sparte.
Tu știi să scrii cu dragostea adâncă,
Eu știu că dorul tot la doi se-mparte.
Foto: Andi Spot
