CENACLU

Mi-i dragă îndărătnicia Artistului stăpân pe filă Privește-n lături, nu vrea fraze De tot ce-a scris parcă-i e silă   Pierdu de-acum jocu-n doi De-a v-ați ascunselea, zăbava. Să-ntorci hulubele-napoi, Și-n beci să te retragi – degeaba!   Căci nu poți să-ți îngropi destinul. Și faima-i, la început, confuză, Căci intrată-i în conștiințe Și toți […]

Acesta e felul lui de a lupta. Strânge în pumni sâmburi argintați, încorsetează cuvintele și aruncă în aerul palid imagini despuiate de granițe. Rupt din coloana infinitului, jonglează cu aerul și cu pilonii pământului. Repetă cu strigăte mute, cu dezinhibiții bronzate de gânduri, întinde tentația crăpăturilor din sfera momentului. Ocolește centrul, încercuind incantatoriu briza respirației. […]

(fragment de roman- Editura Şcoala Ardeleană-2017) ……………………………………………………………………………………………………………………………………………      -Cât mai suportăm pălăvrăgeala asta, mama? -Doar ne plimbăm, Vlad, căuta mama să-l împace. Ajunseră la prima casă pustie. Era o casă vandalizată. Ferestre scoase, în locul uşilor, un gol întunecat prin care se vedeau resturi din duşumele. Două camere goale-goluţe. În locul bucătăriei, o aşchie de […]

Despre modul în care trebuie parcursă viaţa Au simţămintele lor Un fel personal de-a călca firul de iarbă De-a găsi centrul de greutate epicentrul Încât să atingă cu milă gândacul Ce mărşăluieşte în ritmul lui umil Pe dunga  subţire A lucrurilor ce mai au speranţă Nu-şi suprimă curiozitatea Văzând în zadar Ceea ce nu ar […]

Am aprins o stea pe cerul nopţii; seamănă întrucâtva cu mama. Nu are nicio formă cunoscută, nu are margini. Doar o inimă  cu mult trup;   Mă urmează desăvârşit prin guri de lumină care înghit întunericul. Aici e pământul cerului, aceştia sunt sâmburi – mi-a spus. Mă zvârlea dintr-un pântec în alt pântec, înconjurându-se cu […]

Te citesc din toate cărţile pe care viaţa mi le-a pus cu grijă în sertarul sufletului. În fiecare zi îmi mai scapă câte-o literă, sau un rând. Te citesc ca pe o rugăciune pentru dimineaţa de rouă şi Biblia se redeschide la o filă nouă. Sursa foto: substraturi.ro

E dimineață fastă la poli de infinit, Sub felinare ude de-albastre sărutări, Flămândele iubiri plecate la-mplinit Înmuguresc tăcute poteca-n depărtări.   Cu tainele peniței stau la taifas poeții, Sub cerul adâncit în rugi monumentale, Plimbându-și nepăsarea prin aurul cetății Ca la paradă trec reminiscențe matinale.   Își scutură sub streșini cenușile de iarnă Havuzele gătite, […]

La colțul casei noastre pândea luna. Atât îmi amintesc din povestea pe care mi-o spunea, cândva, mama; are un brâu care înconjură satul și îl termină la noi. Ascultam cu privirea pe fereastră, adoram luna aceea frumos gătită, și zburam peste stânci măsurând orizontul ca o pasăre întoarsă din țările calde.   Eram stăpână peste […]

Cum ar fi viața noastră fără scârbă? Cum ar fi viața noastră fără certitudinea micimii sau a sfărâmițării? Cum ar fi să te trezești și să auzi la radio: a început o epidemie a bunului simț? Bunul simț, pe vremuri, atât de rar, astăzi e contagios. Procesul este ireversibil, tupeul, obrăznicia, lipsa de scrupule, ipocrizia […]

Eu am știut că timpul o să treacă. Eu am știut. Februarie e cel mai scurt și-mi rămâne plânsul afară din teacă. Tare curge, curge… Faima mea întâmplătoare își face cruce cu două picioare. Pentru ca umilința jocului să-mi fie lăsată, m-am deplasat la fața locului; fața locului era umflată. Nina Cassian, „Tumefiere”