Ce basme mai citim?

Sunt sigur că vremea basmelor cu rromi și despre rromi nu a trecut nici acum, ba chiar subiectul acesta este unul foarte actual (dacă pot spune așa) în zilele noastre tumultuoase din punct de vedere identitar, iar subiectul este sută la sută verificabil – curentele (ultra)naționaliste apărute în țări precum România, Germania, Franța, Italia etc., au căutat să promoveze sistematic aceste povești. Iar când spun acest lucru nu mă pot referi strict la populația rromă, fiindcă există și informații dintre cele mai eronate cu putință despre diverse alte minorități etnice, religioase, sexuale ș.a. Nu vreau să scot – neapărat – în evidență păcatele Majorității, fiindcă stereotipurile sau prejudecățile nu reprezintă exclusiv apanajul Majorității. Acestea nu au legătură nici cu anumite categorii sociale. Și minoritarii au prejudecăți despre majoritari (chiar și diferite grupuri/ neamuri de rromi au prejudecăți unele față de altele) – li se pare că există un tiran răspunzător de toate relele care li se întâmplă, adică majoritarul. Deși vecinul minoritar/ majoritar e atât de aproape de noi, îl cunoaștem foarte puțin. Poate că oamenii de acest fel au mințile prea finuțe pentru a le pune la treabă.

Întâlnim destul de des persoane care afirmă că știu totul despre rromi (sau evrei, sau maghiari, sau homosexuali, sau sirieni, sau femei etc.), doar pentru că știu foarte bine povestea țiganului care se îneacă la mal sau a țiganului care-i bagă pe copiii neastâmpărați în sac și-i fură, sau a țiganului super talentat la muzică și dans. Pe cea cu țiganca frumoasă și focoasă o știe cam toată lumea, o șansă uriașă a multor scriitori de a se afirma în literatură, căci exoticul a fost de multe ori extrem de căutat și gustat de multe categorii de cititori. Dar sunt sigur că există povești mai puțin cunoscute de către dumneavoastră… Sincer să fiu, cred că nici de mine nu prea au fost auzite. Una din cele mai trăznite ar fi cea legată de limba pe care o vorbesc rromii. Unii m-au întrebat dacă aceasta provine cumva din limba română…

Faptul că rromii au împrumutat un număr semnificativ de cuvinte românești nu e un fapt neadevărat. Dialectele limbii rromani din România au fost influențate de limba română, intrând în contact direct cu vorbitorii acesteia. Dar trebuie să reținem și faptul că cele 2 limbi, româna și rromani, sunt limbi indo-europene. O parte din cuvintele „românești” utilizate de către populațiile vorbitoare ale acestei limbi nu au fost împrumutate din limba română de la momentul stabilirii rromilor în Țările Române (sec. XIII-XIV, după unele cercetări) și până în zilele noastre, ci acestea fac parte din fondul lexical indo-european comun atât limbii române, cât și limbii rromani.

În final, eu le-aș recomanda acestor prieteni „basme” cu adevărat interesante – despre femei care nu sunt inferioare din punct de vedere intelectual, despre evrei care nu sunt atât de buni negustori, ci-și câștigă existența prin muncă onestă; despre rromi care nu te bagă în sac, ci te învață limbi străine; despre rromi care nu se îneacă la mal, ci devin personalități importante ale culturii naționale; despre rromi care nu sunt atât de buni la muzică, dar se pricep la chimie organică; despre femei rrome care nu ghicesc în cărți, ci studiază cărți și devin femei de succes. Există, desigur, și „basme” interesante despre majoritari: despre majoritari care nu strigă și nu scriu pe ziduri „Moarte țiganilor!”, ci sunt interesați de cultura și valorile acestora; despre majoritari care fac afaceri bune cu evreii, iar ambele părți sunt mulțumite; despre majoritari care angajează și femei pentru că sunt conștienți de capacitatea acestora de a ocupa acel post; despre majoritari care nu se tem că studenții rromi, colegi de-ai lor, ar face parte dintr-o rasă spurcată, ci locuiesc cu aceștia în aceeași cameră de cămin.

(sursa foto: roxrosetiglamandstyle.wordpress.com)