Emil Brumaru
16.02.2017

AMNEZIE

Erai atît de mîndră de tinerețea ta! În jur ca o lumină din cer se răsfrîngea. Abia călcam pe urma pașilor moi, rotunzi. Parcă voiai de mine tot trupul să-ți ascunzi, Să nu-ți știrbesc tandrețea și gingășia grea De-a te zări și-a-ți face un vers ce l-aș uita… (sursa foto: picaturidinviata.com)