ETERNITATEA FEMEII
Trecutul fiecăreia dintre femei este Trecutul doar pentru a fi prezent și activ și transformator și transcendent în Prezentul fiecăreia.
Care Prezent este și Viitorul.
Căci nu avem voie să uităm vreodată:
Prezentul este un continuum.
„… măștile râd-plâng;
plouă mărunt pe alei
cad stropi de carne…“
***
DRAGOSTEA FEMEII
… pentru oricare ar fi bărbatul ales – a fost, este și mereu va fi – înainte de orice – manifestarea instinctului maternității. Apoi banii, pe urmă sexul, finalmente – restul.
„… arșița nopții
de iulie… un șoarec
orb chițăie surd…“
***
MIRACOLUL FEMEII
Viața unei femei – la toate nivelurile existenței feminine – este așteptarea acelui miracol al iubirii pe care întotdeauna o visează ca fiind opusul miracolului. Ce se poate împlini, sau nu.
„… luna e strigoi…
… zorii șoptesc liturghii…
… fulgii atât de moi…”
***
CATEDRALA PUSTIE
Dacă Iubirea s-ar împlini cu echerul și compasul, atunci Credința ar fi mereu o catedrală pustie.
„… de sub nori țipă
cocorii; foșnesc frunze
uscate în vânt…“
***
***
RESPIRAȚIA
Creat de Leonard Oprea, acest nou eseu în literatura universală, „Respirația” – este o relativ scurtă, simplă și profundă meditație /aforism, cugetare, poezie, poem, proză scurtă, micro-eseu etc./ încheiată întru doar un haiku ce re-deschide meditația spre noi universuri de întrebări și răspunsuri asupra condiției umane.
(http://www.amazon.com/THEOPHIL-MAGUS-LIVING-BOSTON-Anna-Maria/dp/1462894763)
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Leonard_Oprea)
(http://christian-articole.blogspot.ro/2016/07/theophil-magus.html)
(sursa foto: taringa.net)