Rubrici
29.10.2015
Un roman fără limite
Senilitate, este unul dintre cele trei romane scrise de Italo Svevo care poate fi încadrat, atât acesta cât și celelalte două, O viață și Conștiința lui Zeno, în tipul de discurs psihologic și de [...]
28.10.2015
„Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?”
După încâlcita introducere, scrisă parcă de un Eminescu absent, care, chiar în timp ce o scrie, se gândește deja la ceea ce va urma, rămânem totuși cu ceva; cu o sugestie de o magnificență [...]
28.10.2015
Jurnal, XXIII
Ieri am vrut la un moment dat să ies, să mă alătur şi eu maselor protestatare, să mărşăluiesc pas la pas, cot la cot cu ei, să mă implic. Am uneori porniri de acest tip, colective, tovărăşeşti, [...]
28.10.2015
Ultima crimă a anului 1999, prima crimă a anului 2000
Bărbatul avea cam 30 de ani. Părul negru, lucios, îi era strâns la spate într-o codiță. În urechea dreaptă avea un cercel. Trăsăturile feței îi erau conturate cu migală, de un artist inspirat. [...]
28.10.2015
Coridorul pustiu
„Timp de jumătate de secol, amintirea a rămas în ea ca un ou, un ou de piatră, unul care nu se va sparge niciodată, nu va aduce pe lume nici un vlăstar nou. Ei i se pare bună tăcerea asta a ei, [...]
28.10.2015
Siegfried și toți ceilalți
În proza eclactantă a lui Octavian Soviany, Moartea lui Siegfried ne poartă în alt registru narativ decât precedentul Viața lui Kostas Venetis (2011). Tematic și stilistic, ele formează un fel de [...]
28.10.2015
Orbi în tranziţie – 4
Ligia – Cum începe calvarul Aşadar m-am apucat să-mi caut un serviciu, aş fi făcut orice, dar peste tot primeam numai refuzuri sau mi se trântea uşa în nas. Începuse să mă cuprindă descurajarea. [...]
27.10.2015
La revedere, tabără dragă!
„La revedere, tabără dragă! La revedere, noi plecăm. Să știi tu, dragă, ce rău ne pare Și cât de mult noi regretăm!” (un eseu cu și despre memorii) Povestind odată despre generația cu cheia de [...]
27.10.2015
One man (erotic&politic) show/ I.
Actul I Din imaginile proiectate pe un ecran uriaș, plasat în spatele actorului care își rostește monologul, îmi stăruie în minte două: 1. un fund feminin mirobolant; 2. o mare de oameni (să fi [...]
27.10.2015
Poezia făcută din nimic
Dan Sociu (născut în 1978, la Botoșani) trăiește liber și riscant, având toate semnalmentele unui poet. Nu se rade, refuză ostentativ premii literare (nu chiar pe toate), povestește cu o [...]