OGLINZI

Sub frigul ultimului salcâm

Femeia de serviciu îl născocise. Spunea că îl văzuse târând după el o patrie botezată cu numele fiicei ei oloage, Maria. Trecea în  fiecare dimineaţă prin cartier la ora când dispărea soarele. [...]

O cunosc după albastru

Deasupra târgului se ridica dealul Cămărășeștilor, cu biserica lui albă şi cu cimitirul tăcut. Erau cândva castani mulţi de o parte şi de alta a uliţei pe care oamenii urcau aici, pentru ultima [...]

Abator de iluzii

Am mințit când ți-am spus „trecut”. De fapt, eşti grinda pe care atârnă noduri şi noduri în noapte toate zilele în care nu te-am putut părăsi, abator  de iluzii șlefuindu-mi zarzării şi nălucile [...]

Ultima sfâșiere

A bătut un fel de gong, era noapte am auzit salvarea, apoi câteva claxoane în beznă şi un țiuit ca de abur trecând prin absența ta de pe străzi. De fapt, ningea în gara aceea sărmană unde ar fi [...]

Ziua de început de sfârșit

E iarnă şi în casa noastră pluteşte tăcerea. Miroase a camfor, a lavandă,  a aer învins şi a căldură de aragaz, aşa cum îmi amintesc mirosind cândva camerele mătuşilor mele văduve şi foarte [...]

Doar cât o tăcere

Dau piept cu mine cum aş da la o parte o haină împușcată e sânge negru la colțul amiezii cald în casă, ger pe dealuri și nu mai ninge. Nu-i așa că ți-e frig? Stau la masă cu oasele mamei mele şi [...]

Ia, Doamne, pâinea mea

Doamne,  năpastă multă mi-au cunoscut zilele şi de multă-ntristare mi s-a uscat sângele. Mult întuneric văzut-am şi cu de-a sila fost-am olog prin ţară străină. La căpătâiul meu n-a fost nimeni [...]

Doamna

Ne trebuie mai mult timp ca să putem muri. Dincolo de faptul că s-a făcut o coadă imensă, nici nu e politicos s-o luăm înaintea altora. Mâine, dacă avem timp, am putea aștepta câteva ore la rând, [...]

Ochi în ochi de nedeochi

Calcă luna peste prunduri fi-voi haina ei de scânduri gol în golul dintre rânduri cerc în cerc pe lemnul crucii unde-şi uită zborul cucii noaptea-n flori şi ziua-n fluturi facă-se din mine luturi [...]

Și dacă nu te-aş iubi

Viaţă, spectacol al meu cu înfrângeri regale, cum te pierd în acest tot de nimicuri, zile adunându-se, ani tăcând împreună cu mine despre aceleași dureri până vor ajunge şi  ele – poate – în [...]