Liviu Ioan Stoiciu

25.05.2023

M-am trecut

Sunt scos pe margine, mă revărs încetul cu încetul, nu știu cât am s-o mai duc, nici nu contează, atât mi-a fost mie scris. M-am trecut – urât, la anii mei alții au luat-o de la început. Eu am [...]
18.05.2023

Mesager

Iau distanță față de mine, întins pe o haină, în 12 aprilie sunt 28 de grade afară, nu se poate: privesc, printre firele de iarbă, apa cu valuri mici a lacului și pădurea de pe celălalt mal, [...]
11.05.2023

N-o fi sfânt

Miroase frumos – l-au dezgropat la șapte ani? Aici s-a umflat pământul. Lasă, că s-a odihnit destul, n-a putrezit, doar n-o fi sfânt, de ce nu, după ce moare omul îți dai seama. Lumea se închină [...]
04.05.2023

Până acum n-a știut nimic

Întinsă deasupra moaștelor, se roagă, plângând liniștită – ia-mi durerile din oase, sunt neodihnită, simt că înnebunesc… Urâtă perspectivă, cuprinde rapid întreaga biserică, uriașă, de [...]
27.04.2023

Nu ajung nicăieri

Ultimul drum e fără sfârșit? Nu mai înțeleg nimic – merg în fiecare zi, fără oprire, resemnat și nu ajung nicăieri, aceeași lume întâlnită, bufetul gării este plin, miroase a fân, au cosit [...]
20.04.2023

Ce mai caut

Supărat, trezit supărat și azi. Mai exact, născut supărat, cei asemenea mie ar trebui izolați… Eu trăiesc dintotdeauna izolat, în fiecare dimineață mă întreb: încotro? Ce fac eu azi cu [...]
13.04.2023

Scrie mărunt

Intră cu lampa de gaz aprinsă să lumineze, ziua în amiaza mare, în față: are o problemă cu căpățâna, nu se poate concentra, trebuie să ajungă de unde a plecat, în elementele sale constitutive – [...]
06.04.2023

Citește, nu se oprește

Năpădit de muște, sub soarele pe care i s-a cășunat: gustat în amănunt, cu ochii în romanul-răsplată. Pune semn la pagina din 4 august 2000, Vălenii de Munte. Urmează să-și regăsească [...]
30.03.2023

N-a înțeles nimic de ce-a trăit

E luat pe sus de coloana de praf, ridicat la cer și trântit de pământ, risipit, adormit, adunat iar la loc și presărat peste Siret, la pod, la Adjudu Vechi – praf ridicat de basculanta pe 14 [...]
23.03.2023

Auzi durerea?

Bate clopotul din hău, clopot tras de curent. Îi auzi durerea? Dar bucuria? E clopotul sufletului. Cum așa? Sufetul nu doare, nici nu simte bucuria, spunea tata, ținând adesea, tandru, mâna mamei [...]