Liviu Ioan Stoiciu
17.06.2025
Miliarde de gânduri
Pe unde o fi tot umblând restul lumii? Și-a pierdut capul? Că atâtea miliarde de gânduri rătăcite sunt pe drum, imagini… Plouă. Și eu, înnegurat, nu le găsesc urma: miliarde de gânduri, în [...]
10.06.2025
Mi-a trecut viața
Sunt linii trasate pe apă de destin, în toate felurile, nici nu mai știi dincotro bate vântul: dacă ai putea să le citești! Acum ai avut parte de o demonstrație… Ce mai contează, la vârsta [...]
03.06.2025
O denaturare a simțurilor
Un nebun, care zboară. Împrăștie cu amândouă mâinile petale de cireș și strigă: Petale, petale neinspirate! Petale care produc scurgeri de tensiune unde se așază. Pericol de electrocutare [...]
27.05.2025
Într-o văgăună
Ar trebui în sfârșit să fiu auzit, sunt la capătul puterilor, într-o văgăună din care nu mai pot să ies – nu-mi pot explica de ce am ajuns până aici. Adio, gânduri necurate. Sunt într-o altă zi? [...]
20.05.2025
Taie și acest vers
Își întinde gâtul pe tăietor – ce aștepți? Rânjetul fețelor? Zice ca preotul: „Domnului să ne rugăm!” și face trei cruci. Nu. Taie și acest vers. Hai cu mine la furat de prune! Vezi câte forme [...]
26.02.2025
Farmecul propriei disperări
Misterele pădurii se pierd în ciuperci: să le aduni, să nu le aduni? Pagubă în ciuperci! Nu ești cunoscătoare. Sunt ghebe, doamnă, nu sunt otrăvitoare. Ele sunt anterioare apariției ființelor și [...]
19.02.2025
Imoral
Ești un derbedeu, strigă în continuare la mine criticul burtos, desfigurat de ură, asudat. Unde-mi întorc, neliniștit, capul fără ochi, îl văd: el e și câinele care latră din căruța trasă de un [...]
12.02.2025
Predispus la întuneric
Fără mărinimie, pierdut cu firea în fața Izvorului lui Eminescu, în Cișmigiu, predispus la întuneric. Bea din mers o gură mare de apă și-și mai revine, va produce mai departe o masă critică, bine [...]
05.02.2025
Nu mai gândi!
Rânduri, rânduri de copaci cu flori albe, copaci-versuri, fără sfârșit, ca niște valuri uriașe în marea de nedescris. Valuri de antipatie, inspirate, pe care le resimt acut – dintr-un motiv [...]
29.01.2025
S-au rostogolit toate
Te-ai dus și tu, ai trecut, tată – acum am rămas cu adevărat singur. Nu te mai pot privi nici cu ochii minții, e un blocaj: s-au rostogolit toate, s-au amestecat, s-au înghițit unele pe altele și [...]
