Liviu Ioan Stoiciu
14.04.2022
Dedublarea
Cu mâinile afundate adânc în buzunarele taiorului, cu șuvițe de păr căzute pe ochi, plină de oroare și dezgust: la o vârstă prea crudă să mergi pe firul nopții, până acolo unde se reaprinde brusc [...]
07.04.2022
Nu tace
Sunt pe fugă, nu mai am timp, cine îmi încheie socotelile? Ceasul electronic arată 3.33, nu mă va mai putea opri decât sufletul, rătăcit pe lumea asta, nedumerit că-i pun lui în cârcă totul, [...]
31.03.2022
Luați de val
Păziți de duhuri răufăcătoare. Imprevizibili, luați de val: voi, bărbați, sunteți abandonați pe plajă, o grămadă de cuie. Cuie ruginite: bețivi, curvari, adunați de pe drumuri, după ce ați mers [...]
24.03.2022
Trece
Parcă toți trăiesc, numai el moare – îi arată cu degetul la obraz celui din oglinda sticlei, oprit în fața vitrinei cu antichități, rămâne în urmă vreo mărturie că și el a trecut pe aici? De [...]
17.03.2022
Pe lună plină
Pui semn și lași cartea de istorie pe noptieră. Caști. Îți îndrepți încă o dată privirile spre câmpul de bătălie, unde vulturi și câini se bat pe câteva din hoiturile neuitate ale Evului [...]
