Emil Brumaru

20.04.2017

Ordinul zînelor

De-o vreme în pădure se formase Ordinul Zînelor Nesățioase În frunte cu Titania și-al ei măgar Cu coroniță de mărgăritar. Dînsul ara cu trupul ei prin iarbă, Cu sînii ea-i ștergea roua din barbă [...]
13.04.2017

Rugăciune (II)

Ce-aproape-i vremea cînd eram copil! M-apropiam de mama mea tiptil, Din spate, și-o îmbrățișam s-o sperii: BAU! Afară fluturii treceau, norii rîdeau Cum dînsa se-ntorcea cu alba-i față Și îmi [...]
06.04.2017

Rugăciune

Strîng elixirul vieții-ntr-un clondir Din iarba controlată fir cu fir În zori, cînd simțurile mă ajută Și mă ferește de greșeli o ciută Ce mă-nsoțește și-mi dă peste mînă Cu botul dacă-mi scapă [...]
30.03.2017

Castane

Cît de lucioase sînt castanele de-o vreme! Parcă ar vrea la ele să ne cheme, Acolo, pe pămînt, unde-au căzut frumos Ca să ne fie sufletului de folos Cînd le luăm în palme și le mirosim, Și poate [...]
23.03.2017

MUZA (III)

Aveam o muză. Ea se supărase. Nu mai prăjea-n tigăi pești fără oase, Nu mai voia în pat să stea de-a-ndoase, Și-a luat oglinda, rujul și plecase! Și am rămas să sufăr lîng-un cufăr Plin tot cu [...]
16.03.2017

Muza (2)

Iubeam o muză. Ea era frumoasă Și-avea în suflet fluturi de mătasă Și o țineam în pat la mine-acasă Și o cocoloșeam ca pe-o mireasă. Veșmîntul ei mai alb lucea ca norul, Lîngă picioare-i tremura [...]
09.03.2017

MUZA (1)

Cu cît ți-e mai aproape Muza, Îți crapă după dînsa buza Și nu mai scrii, ci-o iei în brațe Și-o-ndopi cu linguri de dulceață Și-i torni în subțiori uleiuri Și-o umpli în buric cu cleiuri De prun [...]
02.03.2017

Cîntec (Regina Mab)

Erai atît de subțire și mică, Aveai ochii tulburi și verzi, Țipai că se urcă pe genunchi o furnică, sînii fiind pentru ea la fel de primejdioși Și mă chemai să te apăr, S-o iau de pe tine, s-o [...]
23.02.2017

Gelozie divină

Cu ce tenacitate Dumnezeu Ne-a azvîrlit, cînd ne-am iubit, din raiul său! Eram impuri. Mîncam prea multe mere Satisfăcîndu-ne o singură plăcere Ce nu-nceta nici cînd se înopta (Căci pîn’și [...]
16.02.2017

AMNEZIE

Erai atît de mîndră de tinerețea ta! În jur ca o lumină din cer se răsfrîngea. Abia călcam pe urma pașilor moi, rotunzi. Parcă voiai de mine tot trupul să-ți ascunzi, Să nu-ți știrbesc tandrețea [...]