Era pe vremea Anei, Ana de Bretania, Cu faţa spre mare întoarsă murmurai litania De şoapte, de vise, de fioruri nestinse, Subţire, mlădioasă, sub văluri întinse De vântul din nord, iar soarele de vară Coafa cu două coarne cu aur împresoară. Părăseai plictisul, flori roşii culegând, Lăsai recele castel, alene zâmbind… Era pe vreme Anei, […]