OGLINZI

În viscerele mele cresc pini

de dincolo vine mai multă lumină este o lege fundamentală a umbrei să fie mai nesfârșită cu cât soarele e mai în sfârșire. Urc îndelung.   (sursa foto: playtech.ro)

Lună nouă și moarte

Zboară niște cuvinte deasupra orașului se izbesc de clădiri ca baloanele ar trebui sa fie ușoare, dar nu au plecat din ele caii, iernile sălbatice, seul de ied iarba veștedă s-a încolăcit pe [...]

Din lună, din humă, din brumă

Suflete al meu, nu te-ndepărta, te-adună din lună, din humă din brumă, din bube de ciumă dintre putregaie, din cuiburi de gaie, din mâini de strigoaie, spurcăciuni și zoaie. Unul mi te-a rupt, [...]

Beau purpură

Câinii s-au potolit doar aerul încă se zbuciumă de-a curmezişul distanţei şi vinul nu mai are putere. Doare. Umblu îndelung, traversez străzile să te caut, străbat putoarea mărilor cu peşti [...]

Poem în crucifix

Maluri se rup din lume ca din ziar Răscruce de bronz să fi fost, m-aș fi salvat. Iată, literele numelor noastre se scurg înapoi în mame, alunecă invers într-o frauduloasă matrice de epopee. Până [...]

Poveste

Maria avea mâinile mici, sângerii scutura cearceafuri, spăla scările cu o perie aspră, căra după ea zoaie şi mai ales era bătrână. Maria era singură, singură ca un gând care dădea sărut-mâna [...]

Primii zarzări dau floare, Femeie

Cu tălpi înșelate, plec înapoi. Prin vuiet de tei răstigniți sunt eu și dovada că sânger. …Ieri a plouat, plouă și-acum pe același noroi… Ies din spini logodiți vastele mele iluzii, acest hău [...]

Valiza cu cireși scuturați

Ca un plumb pe țeava puștii mi-ai pus la tâmplă spaima că ne vom pierde curând exact în ziua acestei vieți. Mă irosisem atât de intens în ultima cățărare de iederă amintindu-mi leșinul [...]

Vipere, gutui, rugină şi petunii

când luna atinge marginea iazului ce tânguire ascunde salcia mea înaltă? cine eşti, vuiet, să-mi tremuri apele bălţilor unde se-ascund vrăjitoarele până la descărnare cu umbra fratelui mort În [...]

Stea de noi nebună

I-atâta verde-n frunze, şi-n ochii tăi, şi rugii în agonia verii, de tine îşi dau foc trudeşte-mi geana strânsă, dar fă-mi în tine loc să mi te-nchid sălbatic, cu cât te pierd mai tare. De roşul [...]