Marcel Vișa

drumul, pădurea deveniseră mov în lumina filtrată de elitrele insectelor uriașe. ne țineam de mână privind dronele care survolau zona eram în siguranță îngropasem adânc în smoală cadavrul, [...]

Îl visez pe tata, bolnav, în camera lui micuță. Soba dogorește iar el respiră sacadat, încearcă să-mi spună ceva. Transpiră abundent, scuipă sânge și fixează tavanul, acolo unde la zugrăvit a [...]

e frig în orașul în care ne-am iubit cândva șobolanii au ros izolația termică a peretelui dintre noi iar acum îți simt răceala e un ger de crapă pietrele pe care ne-am scris cândva declarații de [...]

cum se hlizesc prin lucarne strigoii în toiul iernii poartă fâșii de cețuri de jur împrejur iar noi aprindem focuri de ziare prin cămine dărăpănate ne adăpostim sub podeaua caselor părăsite [...]

ceva se prăbușește în mine precum un avion din alt secol prins într-o buclă temporală pasagerii sunt vii atât de vii încât mă sperie degetele lor lungi mă ajung din urmă îmi strangulează visul mă [...]

o femeie plinuță până la începutul anilor patruzeci  când a prins(-o) războiul mondial și câteva războaie personale  acum poartă pantaloni negri mulați pe oase și un tricou Slipknot  dă din cap [...]