Marcel VișaMarcel Vișa
05.09.2019

Remake

Dimineață bonomă,

businessul perimat și muzica lui Ludovico Einaudi în căști.

 

Mângâi cameleonul și tac, străbat orașul,

evit mediul ostil, campestru, cu praf și nori la joasă altitudine.

 

Îmbrățișez mașinăria convexă,

intuiesc o formă recurentă de amor fictiv,

un edem ranforsat de iluzii,

o echimoză a realității subjugate planului efemer de A FI

 

Outsider cuvântul care mă definește.

Rezident într-o societate 90/60/90,

mă simt bine departe de perfecțiune,

simt repulsie față de norme.

 

Am eu ce am, știu eu ce știu,

reiterez, permanent, reculul din viață.

N-am nimic de pierdut,

am timp să greșesc.

Noua mea versiune,

remake-ul perfect.