Ion Țoanță
24.10.2016
Istorii fără Pușkin
…și Pușkin se iubea cu Pușkina prin niște secole pierdute în ultra-ortodoxie, el își dădea jos păcatul și ea-și lepăda fustele, una câte una în fiecare zi a săptămânii apoi începea ritualul [...]
17.10.2016
Egocentrism
Sunt egoist, nu las nimănui fărâma de suflet să-mi fie devorată, chiar și miresele timpului pier în vremea zăpezilor din suflarea-mi matinală, am să mor într-o carapace închisă fără parolă, sunt [...]
10.10.2016
Frumoasă toamnă!
Unii aşteaptă toamna ca să-i sărute florile, alţii, mai hapsâni din fire, vor să culeagă roade, să fie hambare pline! Grâul se odihneşte, deja, cantitativ în statistici, materie primă pentru [...]
03.10.2016
Festin al pierzaniei
Am ucis „Cloșca cu puii de aur” dintr-o carte vetustă de istorie găsită în magazia tapetată cu praf și pânze de păianjen, tare m-am bucurat când am sugrumat bieții pui! pe Cloșcă am lăsat-o la [...]
26.09.2016
Love Hotel
Milioane de câmpuri cu maci, coperta unui roman de dragoste consumat nimfomatic într-o cameră de hotel, a treia zi din săptămână între orele două şi trei, energii descătuşate, pupila înlăcrimată [...]
19.09.2016
Imposibila întoarcere a poetului
(Îngerului blond Aurel Dumitrașcu plecat pe un drum fără întoarcere într-o zi de septembrie trist) E târziu, cad păsările obosite și lebedele-și tânguiesc cântarea, se face întuneric și poetul [...]
12.09.2016
Culori
Albastrul mă ucide; şi verdele şi albul, toate mor… Dar ce sunt eu? eu sunt culoare; şi verde şi albastru e tot ce simt; şi verde şi albastru e tot ce sunt. Unde eşti, iubito? mai [...]
05.09.2016
Regele Cerbilor
Îmi povestea mama că în noaptea nunţii sale m-a visat şi eram îmbrăcat în haine de vânător. Ciudat, pentru că niciodată n-am avut satisfacţii estetice vizând aruncarea de săgeţi în inimile [...]
31.08.2016
Primăvara din noi
Când te-am întâlnit, iubito, eram atât de bătrân, timpul așternuse fără milă pături albe peste trupu-mi ca zăpezile din Killimanjaro, dar acum, tu cu arcuirea trupului m-ai renăscut din flori de [...]
21.08.2016
Cafeaua dimineților noastre
Cafeaua dimineților noastre, mai amară decât frunza de nuc, ne adună, zi de zi, în fața ceștilor aburinde, după care plecăm fiecare spre steaua polară să culegem semințe de speranță în pungi mici [...]
