Culori

Albastrul mă ucide;

şi verdele

şi albul,

toate mor…

Dar ce sunt eu?

eu sunt culoare;

şi verde

şi albastru

e tot ce simt;

şi verde

şi albastru

e tot ce sunt.

Unde eşti, iubito?

mai toarnă ceva răcoare

în vinul acesta fără culoare!

Viaţa e un joc,

ne prefacem că trăim,

ne prefacem că iubim,

ne prefacem că murim,

doar naşterea are ceva

din chipul albastru

al sincerităţii.

Vine o vreme când

ridicăm mâinile

şi-n semn de predare

ne prefacem, docil,

că existăm.

Cum te împaci, iubito,

cu ideea

unei false vieţi?

Cum te împaci, tată,

cu ideea

fiului inexistent?

Cum te împaci tu,

care eşti culoare,

cu sensul invers

al culorilor?

Tu care eşti albastru

şi verde

şi alb

şi ucis…

(sursa foto: sunphoto.ro)