Cristina Crețu

08.11.2020

Pădure nebună

În serile de iarnă, tare mult îmi plăcea când îmi povestea mama despre vremuri de demult, despre familia ei, câte şi mai câte. Lumea era mult mai simplă, cinstită şi mai deschisă prin anii ’40 – [...]
01.11.2020

O barză cu aripa frântă

În clasa a IV-a, în timpul unei ore, am avut o inspecţie de la judeţ. Învăţătoarea noastră era doamna Marica Popescu, soţia directorului şcolii. Au intrat, pe rând, mai multe persoane, apoi au [...]
25.10.2020

Ultimul drum

Îmi amintesc de o zi de sfârşit de iunie, 1999. Mă aflam în căruţă, lângă mama şi fiul meu, pe drumul spre Drăgăneşti. Tata stătea în faţă şi mâna calul. Ploua. Ne acoperiserăm cu o folie albă. [...]
18.10.2020

Un licăr de tristețe

Era teleormăneancă, dintr-un sat de lângă Turnu Măgurele. O priveam cu drag. Purta basmale, cum purtase și mama. Mulți ani am calculat vârsta pe care ar fi trebuit să o aibă mama, până am obosit. [...]
11.10.2020

Forfecuţa

Copilăria nu poate fi decât un cântec, dar al meu nu era unul prea vesel. Fraţii mei erau mult mai mari decât mine şi de mult timp plecaţi din cuibul casei părinteşti. Nu aveam pe nimeni să mă [...]
04.10.2020

La modelărie, l-am întâlnit pe Prometeu

Intrasem pe poarta uzinei 23 August, dimineața, cu puțin până-n opt. Soarele coborâse din cer, îmbrăcând caldarâmul din piatră cubică. Aproape, vedeam clar pietrele sure, mai departe străluceau [...]
27.09.2020

Păsări din pâine pentru cel mai frumos frate

           Mama mereu făcea pâine de casă. Îmi dădea voie să împletesc colaci micuţi şi mă învăţa să modelez păsări. Ştiam că mai avusesem un frate mai mare ca mine cu opt ani. Toate păsările [...]
20.09.2020

Vorbe de umplut golul

Simt o sfârșeală uneori, o arsură care mă străbate pe mutește: niciodată nu am avut o bicicletă mare, a mea! Mama s-a zbătut și mi-a luat o tricicletă când eram copil. Avea șaua în formă de [...]
13.09.2020

Piele rece

           Dintre toate vieţuitoarele pământului, de şerpi am cea mai mare teamă, de când a fost să mă înec în Herăstrău, crezând că algele în care mi s-au încurcat picioarele erau şerpi. Odată, [...]
06.09.2020

Zgarda roşie

Pe Blacky mi-a dat-o cineva, fără bani, eu i-am întins o monedă, simbolic, să-i meargă bine căţeluşei şi m-am ales cu ţigăncuşa mea, având cerul gurii negru precum căldarea… Era decembrie 1997 şi [...]