Cristina Crețu

Eu am avut un hobby odată… Limba turcă. Am luat și meditații. Eram în anul al III-lea la jurnalism. Fără opt sutimi, nu am luat. Erau 12 locuri. Când am terminat jurnalismul, nu am putut să [...]

Doamna Rodica este farmacistă. Este o femeie singură, văduvă. Aproape în fiecare zi, ăsta e drumul, merge la cimitir. De sărbătorile de iarnă, i-a dus un ursuleț de pluș soțului mort și i-a scris [...]

Biserica Parohiei Botoroaga. O biserică micuță și primitoare. Nori de ploaie trecătoare se conturau pe cerul albastru. Deasupra bisericii, cerul limpede. Printre mormintele preoților care au [...]

Ieri, când am udat florile, n-am băgat de seamă că un ghiveci s-a spart!  Pur și simplu s-a retezat la bază, mai sus, cam de un deget culcat. Mă uit la flori. Au îmbătrânit. Le schimbi pământul [...]

Am intrat cu sfială în apartamentul doamnei R. Îmi era rușine, că mi se murdăriseră ghetele. Orașul e murdar, când plouă. M-a poftit în sufrageria mare. În stânga, ferestrele lăsau să se vadă o [...]

Când e să scriu, intru ca în transă. Mă întorc pe ulița noastră și nu știu de ce o văd cum era mai înainte, când nu era trotuarul, când troscotul era mare și gras în fața porților, când eram [...]

M-au plămădit două lumi, spuneam. Lumea satului în care m-am născut și lumea orașului în care trăiesc. Există momente când întrevăd dâre ale uneia în cealaltă, lăsate anume să nu mă rătăcesc. Așa [...]

În casa părintească, într-unul dintre  sertarele șifonierului, într-o pungă de plastic transparentă se aflau niște fotografii vechi, plus altele cu părinții la nunți, fotografii cu tata, făcute [...]

Nimeni nu știe durerea unui om! Se spune că trebuie să-ți amintești numai de lucrurile frumoase, dar poți? Când trăia mama, aveam curtea plină de păsări. Ne uitam pe unde călcam. Carne consumam [...]

 Înnebunise. Când îi veneau pandaliile, ne era teamă să mai stăm în căruță! O luaserăm de când era mânz. O țineam legată de dârlog, lângă calul alb, bătrân. Ce picioare lungi avea! Ce coamă! Avea [...]