Cristina Crețu

A nins într-o zi cu flori de zarzăr, Pământul era alb în jur, Mama stătea în picioare lângă masa noastră, Să ne vadă pe toți, zicea. Era Paștele și tata tăiase un miel, Pământul era reavăn și [...]

Pe vremuri, avusese o fierărie şi toţi caii satului îi treceau prin mână. Tocmai îl citisem pe Marin Preda şi îmi imaginam fierăria bătrânului cu mustaţa scurtă, galbenă de la ţigara învelită-n [...]

Nu am spus-o eu, așa se spune: pereții caselor poartă amintiri. Brusc, m-am gândit la casa părintească și m-am întrebat: ce-mi spun pereții casei noastre?  Se aude poarta. Zdranc! – Cine o [...]

Am fost în China de cinci ori. În general, stăteam câte 10-13 zile. Impresii frumoase. Taximetriștii îți dădeau restul la fix. La bănci, când schimbam banii în yuani, eram privită bine. Eram [...]

Cu greu, am reușit să-mi cumpăr niște cărți. Au fost aduse de către un curier. Doamna Flori, vecina mea, a fost atât de drăguță și l-a așteptat, de fiecare dată. Am amânat cititul pe îndelete [...]

Bunicul meu a murit de tânăr, după o ploaie rece, la 33 de ani. Celălalt bunic a fost tot tânăr când a murit. Într-un colţ al camerei, stătea un bărbat de la munte. Numai el îl vedea şi-i zicea: [...]

Vedeam lucruri uriașe în jur. Mă țineam de mâna mamei, de fustă sau de sacoșă. Centralista a spus: „Aveți legătura”. Mama a intrat în cabina telefonică și a zis cu emoție: „Noi suntem bine, [...]

Cât de simplu a trăit bunicul: Caii în grajd și actele lor în spatele icoanei, Lampa pe fereastră și câteva sticle de schimb în pod, Câteva șire de paie și soba oarbă. Mai era camera mare, cu [...]

Am o amintire: eu – în chiloți, într-o barcă, pe apa Herăstrăului. Rochia mea albastră stă agățată de acoperiș și o pierd. Dacă stau și mă gândesc bine, Copilăria mea a fost ca rochia albastră: A [...]

(interviu acordat Ninei Marcu, pentru Macarons la prăvălie, decembrie 2019) ,,M-am gândit, azi – nu ştiu, poate pentru că, pentru mulţi dintre noi, e moment de aduceri aminte – să ne întoarcem cu [...]