Luminița Mănescu 
Luni 13.11.2017
Despre furie – ca rană prin care țâșnește sângele unei dureri și o pace adevărată scrie Ana Barton la Picătura de luni.
Pețitori necopți, reci bordeluri, clipe de pierzanie și alte „mărturii” ale iubirii ucise demonic – în poemul lui Ion Țoanță.
Pourquoi les figures symboliques?
Definiții, imagini, simboluri. Eduard Florin Tudor prezintă studiul La raison des figures symboliques à la Renaissance et à l’âge classique, semnat de Florence Vuillemier Laurens.
Intelectualul român nu are exercițiul sincerității absolute. Nicolae Manolescu recomandă Aprilie, luna florilor de mai de Marian Dopcea, o carte plină de respect pentru memoria celor care ne-au fost modele.
Este nevoie de doi pentru fidelitate! Personajele Claudiei Moscovici cred că dragostea e întotdeauna mai mare decât… suma părților sale.
Oameni pe lângă care am trecut – 102
Un destin tragic și câteva fotografii doar prin ușa întredeschisă – Dan Deșliu în viziunea alb-negru a lui Dinu Lazăr.
Marți 14.11.2017
În căutarea poeziei cu tentă economică
Cum a fost consemnată situația economică a țării în poezii? Răspunsul îl aflăm de la Adriana Ungureanu.
O parte de vină sau un gând ascetic, ireal, ridicol de sublim și baldachine inutil de… transparente – în poemul lui Călin Neacșu.
Despre descriere – ca scop în sine și despre o emoție, care ține de plăcerea de a picta. Alex. Ștefănescu analizează ampla construcție filosofico-istorico-lirică a Poetului.
Christian Crăciun continuă jocul între aproape și departe și explică de ce Creația este frumoasă pur și simplu.
PAC rămâne în CDR. Dar fără entuziasm
Atmosfera devine incendiară! La rubrica Istorie recentă. Anii 90, Domnița Ștefănescu notează evenimentele lunii august din 1994.
Miercuri 15.11.2017
Daniel Cristea-Enache explică de ce imaginea cozilor la Cel mai iubit dintre pămînteni a devenit un icon al spiritului românesc și al culturii autohtone în anii ’80.
Între iubire și tristețe – timpul. Flaviu George Predescu evocă vechile răni ale refugiatului – vremelnic – prin cine știe ce domiciliu rece.
La ce să te aștepți când „recunoști” că ai avut ghinion cu bărbații și îi povestești actualului despre cât de idiot era fostul – aflăm din Răutăți de muiere semnată de Lorena Lupu.
Astăzi spectacolul literar este oferit de litera „S” din dicționarul Scriitori români văzuți din avion de Alex. Ștefănescu, dicționar din care „lipsesc” mulți scriitori.
Când nu spui prostii, dar nici nu te remarci prin ceva! Eroina lui Stelian Țurlea conștientizează prea devreme că suferinţa năvăleşte intempestiv…
Joi 16.11.2017
În căutarea unui subiect de schiţă
Inspiraţia – ca… becul unui radio: se aprinde când te aştepţi mai puţin! Nicolae Manolescu explică de ce sufletul omenesc pare ca un dulap cu multe sertare, vârâte unele în altele.
Gumă de mestecat, în loc de țigări
La un moment dat și guma de mestecat are importanță. Adrian Sângerozan își amintește de ce a aflat prea târziu despre locul în care se vindeau droguri pe sub mână.
În cadrul rubricii Falsul Dimitrie, Dumitru Crudu… „inventează” poeți și le atribuie opere.
Cine suntem?…
Leonard Oprea re-deschide meditația spre noi universuri de întrebări și răspunsuri asupra condiției umane identificând trei speranțe adevărate pentru noi: speranța – de a nu muri, speranța – de a muri, speranța – că Dumnezeu ajută.
Cântec
Doruri: de multe, de toate, dar și de tine însuți – în textul Alinei Neagoe.
Vineri 17.11.2017
Femei de fosfor! Când femeile sunt atinse de dragoste, Dumnezeu devine un fel de ploaie – citim în oglinzile Cameliei Radulian.
Bunici – sinonim cu nostalgia după perioada magică în care ai fost centrul universului. Dana Heuberger își convinge cititorii că ar trebui să rămână cu adevărat ceva definitoriu despre noi, printre rânduri…
Euro-Falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic
Literatura de azi ne supune atenției CARTEA SĂPTĂMÂNII, semnată de Armand Goșu.
Apariții devenite reguli – între uitare și desfigurare! Totul păstrat în memoria vie a personajului-narator din textul lui Gabriel Chifu.
Tema scrisului – ca formă de evadare. Adrian G. Romila recomandă un nou volum de poeme: Suflet prădător de Emil Nicolae, al cărui titlu reprezintă metafora misterului insondabil.
Un spectator oarecare – Horia Gârbea scrie despre o primire princiară şi un ţel ticălos de a concasa multiple piese ale nevinovatului Shakespeare.
Teodora Stanciu ne propune să-l ascultăm pe Andrei Pleșu evocând întâlnirea sa cu personalitatea lui Marin Tarangul.
Sâmbătă 18.11.2017
Prima crimă survenită în interiorul sferei existențiale! Valeriu Cristea crede că în copilărie trăim falsul cu o autenticitate pe care mai târziu o regăsim greu.
Poruncile Poetului către Dumnezeu
Amestec: de fum și de cireș în floare! Emilia Ivancu scrie despre un text anonim în care Dumnezeu este provocat să se întrupeze în formă de speranță și bunătate.
O viață destrămată – tristețe, inutilitate, regrete, naivitatea de a spera și hotărârea de a fi singur. Odilia Roșianu ne propune să reascultăm un succes trist al formației ABBA.
O profesoară care seduce bărbați ca să-și atingă interesele? Răspunsul îl aflăm din fragmentul de roman semnat de Carmen Firan.
Cine are curajul să reediteze o carte despre artă?
Informații livrate despre arta românească. Petre Tănasoaica prezintă o carte scrisă în urmă cu douăzeci de ani!
Duminică 19.11.2017
Trebuie să mă iubești! Literatura de azi ne oferă astăzi textul unei scrisori: George Sand către Michel de Bourges.
Gabriela Pop ne invită să audiem una dintre piesele îndrăgite de Serghei Rachmaninov pe care acesta le interpreta la… bis.
Teme grave și esențiale: îmbătrânirea și „dizolvarea în ani”, singurătatea și suferința, curgerea timpului și „boala de veci”. Daniel Cristea-Enache analizează volumul Orologiul fără ore de Ana Blandiana.
Internet Engineering Task Force. Dan Romașcanu „avertizează” că lumea internetului încearcă să fie în pas cu vremea, dar și să anticipeze tendințele și să conducă dezvoltarea tehnologică în folosul utilizatorilor.
O altă săptămână cu toate noutăţile sale culturale, adunate de Luminița Mănescu sub titlul Literatura de azi 7/7.
