CENACLU

Amintiri de nisip îmi curg printre degete Clipă după clipă frunză după frunză Brusc un tablou mă izbeşte de perete Alo ce cauţi în toamna asta poete (din poemul de la miezul nopţii)

În aplecare, tâmplă după tâmplă Ochii albaștri, ochii mei ca mierea. Aprilie ne dăruie vederea, Ceea ce am uitat din nou se-ntâmplă. Frazele, visul, sufletele numa’ Ca de potop salvate simt că sunt. Se face zi de mugure mărunt Adăpostit în mintea mea de-acuma. Nici nu mă tem, nici bucuria nu stă Mai mult decât […]

Mintea strigă înecată după A-ul din sufletul meu. La intersecție aș numi-o dorință… Ecouri îmi curăță dureri ce nu-mi plac, Mă ajut cu pansamente amintire. De dor respir mai puțin normal, Cândva credeam că e banal. Tu nu poți ghicii Cât plâng în caiete și versuri Ca o prostuță ce nu văd uneori Cât de […]

Mă scald extatic printre mângâieri de lumină și clăbuci de beatitudine. Mă copleșește spuma fericirii aici în paradisul terestru dimprejurul lacului Lugano. Mă îmbăiez în irizările destinului printre șoaptele karmei extaziat de clipocitul fluidului vital și reflexiile străvezii ale liniștii cosmice. Plutesc agățat de paiul versului unic ce-l aproximez din cuvinte intrate mereu la apă. […]

îmi scrisese pe WhatsApp hey două puncte paranteză e cam ciudat să trec pe lângă locurile unde mergeam împreună sau să știu că la următoarea e parcul cu aleile denivelate și atât de înguste că bicicletele aproape ne călcau pe picioare treptele unde m-am împiedicat două puncte parantezăparanteză banca pe care cineva uitase o păpușă […]

Acolo-n împăturirea văii de ursit mir, în patachírul unde s-a deschis, suprem, cartea, la panighír mai trebuia-nnodat un aspru fir din epopeea golumbilor jertfiţi şi moartea lămâiței ― vieţii i-am ţinut, canonic, partea…   Erau porunci sârmoase, guaşe, plăsmuiri de ştir, legături înţepenite în singír ― smoală grea ―, năuce catarame ce luceau mai abitir, […]

Pe sânul tău porți ale pruncilor buze flămânde și lacome de viață   și-n palmele tale porți încă degețelele ca niște vreascuri   cu care de tine s-au agățat să zboare spre lumea rece și străină   și-ți pare că-n casă-ți plânge ori râde pruncuț ca-n prima lui zi de viață   și știi, deși […]

Poate ai simțit cândva acea ardere a ființei, Atunci când iubirea și-a găsit casa În adâncul ființei tale, Ea ți-a întins mâna, Iar tu ai strâns-o cu putere, Ai lăsat puntea de aur să curgă, De la bordeiul tău Până la palatul unde-și are cuibul Pasărea Iubirii Și-atunci au venit Păsările fermecate De la Mănăstirea […]

În adierea unui nou anotimp cumpăna din aștri își rumenea fața privind în oglinda perfidă a timpului   ruginile se scurgeau peste obrajii amintirilor ca niște sedimente seculare Echinoxul şi-a lăsat picioarele betege în vinul tulbure al toamnei aşteptând trolii de aramă să-l adoarmă în zori   sus pe acoperiş coşarul cu aripi de funingine […]

Baloane mari de spumă albă prin grădini (Şi zarzărul, şi vişinul, şi perii) Stau gata să se-nalţe din tulpini Spre cerul primăverii…   Caisul nostru s-a gătit la poartă Cu panglici albe, ca-n tablouri vechi, Şi cu zulufi de floare la urechi, Cum astăzi nicăieri nu se mai poartă.   Pe strada mare, Ies flori […]