CENACLU

”La Matei Vişniec, absurdul este doar oglinda unei realităţi pe care el o descrie şi o re-scrie”, interviu cu domnul Mihai Lungeanu, renumit regizor, specialist în teatrul lui Matei Vișniec, dovadă fiind și lucrarea Personajul virtual sau calea către al V-lea punct cardinal la Matei Vișniec, publicată la editura Eikon, Cluj, 2014. – Ce vi […]

În curtea mea de eunuc, stau singur cuc, Singurătatea îmi este silfidă pe de-o parte și perfidă O văd ca pe Maica Precista purtătoare de mir, între catapetesme și miresme, ea este peretele despărțitor, Prin nopțile care mi le înșir Ani de-a rândul Mă scoate afară din corpul meu Și mă poartă ca pe Zeița […]

Din vremea comunismului, când mai stau la o poveste, deşi a trecut un car de vreme de atunci, în mintea Marietei, acelaşi vechi episod se înfiripă. O capcană care şi-a lăsat urmele adânci în mintea şi în sufletul ei. Durere, umilinţă şi revoltă s-au mai tocit în timp, dar de dispărut, n-au dispărut…Soţul ei, om […]

Cerul, cu ultimele-i băieri de întuneric, stătea gata să cadă spre răsăritul sângeriu precum bretelele grele ale unei rochii de catifea neagră dezgolind umerii cruzi ai unei fetișcane rușinate de prea frăgezimea și lumina pielii sale.              Ciudată noaptea! Pe cât de liniștită, pe atât de deasă în tăcerile grele, în muțenia asurzitoare a tuturor […]

Ni se-ncurcă vieţile de-o karmă în răgazul prim să cad prudent munţilor versanţii că se sfarmă timpului la viitor absent,     Când ocupă golul fără larmă amintirea-ntâiului torent scurs la fel destinul să m-adoarmă fără să fi pus pe vis accent. Foto: Andi Spot

* „A” este vocala ce deschide toate gurile! * Absurdul este realitatea ieșită din țâțâni. * Adevărul este liantul și fermentul unei prietenii. * Aforismul este cel mai lapidar templu. * Agricultură: cultură cu prefix la țară. * Amintirea nu-i partea erodată a prezentului, ci avanpostul lui. * Arta: reducția metaforică a realității. * Autorul […]

Printre ploi revărsate peste ochii timizi regăsim un ecou cu rezonanțe-argintii ce umple spațiul gol din noi, îmbrăcând cuvintele cu sunete spre nesfârșit… spre lumină… Contemplăm în vremea uitării ora veșniciei ce ne-aduce mântuirea… Sursa foto: pinterest.com

o femeie plinuță până la începutul anilor patruzeci  când a prins(-o) războiul mondial și câteva războaie personale  acum poartă pantaloni negri mulați pe oase și un tricou Slipknot  dă din cap pe balade rock și adoarme uneori pe caldarâm  când vremea se schimbă aleargă pe stradă strigând „pocăiți-vă”  sau împarte Turnul de veghere și revista […]

Cum zboară fluturii multicolori, peste pustiul materiei! Fâlfâirile lor aromate ne lasă în urmă erotici purificate… Dans frenetic, arteziene de fluturi, care împacă dragostea cu lumea şi polenizează temeliile lui Dumnezeu, adică sufletele poeţilor plecaţi în Elizeu! Aerul susură policrom şi dantelat, în sensul luminii, cu fluturi plouă,-n dulce feleşag, extaz divin – nectar şi […]

Că tot se apropia 23 aprilie, dată la care se sărbătoresc concomitent Ziua Internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor şi Ziua Bibliotecarului din România, m-am întrebat, încercând un exerciţiu aparent simplu de concentrare: – Care sunt primele amintiri pe care le-am păstrat cu…  CARTEA? Am prins a depăna firul de păianjen al memoriei […]