CENACLU

Țărm de pădure. Scâncet de mioare. Plăpând, blând soare. Citesc toamna-n foi pastelate: Unele pe ramuri, Altele-n măiestrite covoare. Mă iau și mă duc sub o fărâmă de soare, Cu ochii pironiți în fir auriu-roșcat, Cântă pădurea a baladă, Cântă și iubirea a primăvară-n noi. Las pădurea năpârlită. Las turma de oi. Las frunzele moarte. […]

Din dragoste să ne sorbim, Să fim și să ne-ademenim. Să ne gustăm lumina, Obsesia din noi, s-o dezgolim! Sublimul să ni-l amuțim, Când ne întrezărim privirea; Vibrația… Parfumul…. Respirația…. Clipe legate la nesfârșit, Într-un sărut cu timpul adormit, Nedeslușit, de neînchipuit… Focul mistuirii cu venin, Prin dragoste să-l cucerim! Să ne sorbim zațul Din […]

Duce în spate un singur asfințit pentru singurul bărbat pe care l-a iubit Fiecare femeie are un declin, o arsură pe spinare, un loc unde ploile nu mai cad O singură tăcere și o singură moarte pentru singurul bărbat pe care l-a iubit Fiecare femeie are un sfârșit de glorie, o amputare a viselor, o […]

Șoaptele orologiului se pierd în miez de noapte, iar ochii-nlăcrimați se-adapă din izvorul gândului. Povestea lunii duce mai departe leagănul stelelor pe aripile vântului. Noi, uitați printre meandre, visăm la nemurirea Sufletului. În negura albastră a strălucirilor de-o clipă simțim durerea ca pe o ispită, o-nchidem între filele destinului ca s-o purtăm cu noi spre […]

călcâi spinos după prea multe derive platonice fericită că mă dăruiam iar dulcei tiranii, pentru a ne putea, ziceai tu, iubire în fărădelege, asasinându’ne în somn, ucigându’ne în trezenia dimineților, după placul mârâitului din clavicula șoldului, al obrajilor mulați pe stânci al abatoarelor iertărilor și al spinilor oblojiți în talpa călcăturii tale preumblate, pierduți fără […]

Înserarea îmbrăcase în mantia-i neagră Dealul lui Sumedru. Muntele din frunze uscate cu vărful din coceni cu brațe din hârtie creponată s-a aprins și a început să ardă cu trosnituri de bici printre țipetele de biruință ale copiilor și tinerilor din sat, care trudiseră întreaga zi la strânsul aurului căzut din corola copacilor rămași fără […]

*** Era o noapte de vară, cînd Lenuţa tresări dintr-un somn cu vise ciudate. Braţul lui Georges o înlănţuia greu. Îi dădu uşor mîna la o parte şi ascultă încordată. Parcă auzea un sunet neobişnuit. De alături, sforăitul uşor a lui Georges o îndemna parcă să se liniştească, dar zgomotul acela dinspre uşă o făcu […]

Era o dimineaţă umedă. În copacii bătuţi de toamna ce a trecut mai rătăceau câteva frunze. Erau aşa de triste. Fiecare frunză părea să poarte o poveste, o poveste care va pieri odată cu ele. Am simţit şi eu un moment tristeţea frunzelor. Aşa umede, arămii, legănate de vânt în toate părţile, păreau nişte umbre […]

Nu mai ştim să răscumpărăm adevărul din ghearele lăcomiei deghizată-n nenoroc. Tinerii sunt fluturi cu aripile arse-n foc ce pe ritmuri albastre, valsează cu Cerul. De pe pleoapa toamnei cad frunzele veştejite de reproşuri şi de a nopţii vină. Înghiţim iluzii cu reminiscenţe de lumină Din ochi de iad curg tăceri ce ard buzele. Resimţim […]

Eu clipa aceasta aş vrea să rămână, Candoarea ce-mi aduce, raza ei, Rămână clipa aceasta şi în urmă, Când somnul îmi va fi robit sub tei. Mirosul verii, al tinereţii tale Cu ape liniştite în oglinzi, În suflet mi-ar croi o nouă cale, Când braţele spre mine le întinzi. Dar nu eşti tu… e doar […]