CENACLU

Am pus botniţă gândurilor hienă, să nu mai aud ecoul carnivor care-mi sfâșie pielea tatuată cu secunde amare.   Am pus lesă dorului ce-mi destramă plămânii de atâta strigare și-mi ștrangulează amurgul cu incertitudini.   Mă prigonesc hingherii spaimelor, ȋn savana singurătaţii, convalescentă sunt de tine.   Unde ești, rătăcitorul meu? Sursa foto: storage0.dms.mpinteractiv.ro

O, îndulcește-ți ochii tăi, iubită, O, însenină fața ta de nea. Nu știi că-n piept inima mea rănită Tresare-adânc la întristarea ta? Tresare-adânc, tresare-adânc, iubită ­ Oh, în zadar mi-ncreți tu fruntea ta. Durerea chiar de-o simulezi ­ eu simt Fiori adânci în pieptul meu trezind. Ah! cât ești tu de mândră și frumoasă Când […]

Perspectivă de Marin Sorescu Dacă te-ai îndepărta puţin, Dragostea mea ar creşte Ca aerul dintre noi. Dacă te-ai îndepărta mult, Te-aş iubi cu munţii şi cu apele Şi cu oraşele Care ne despart. Dacă te-ai îndepărta Cu o zare, La profilul tău s-ar adăuga soarele, Luna şi jumătate din cer.   (sursa foto: tvr.ro)

privirea străpunge tăcerea timpului nu reuşesc să evadez dintre gânduri un pas la limita durerii cuvintele spală despărţirile nu cer nimic sunt vis sau nălucire aici doar clopotul mai dă de ştire bate-bate în neștire e clipa să plec sau nu în iarnă am rămas cu moartea de vorbă pe o stradă murdară de sânge […]

De când tăcerea mă înalţă eu nu-s poet ci dinamită m-azvârl cu stelele în baltă şi îngerii pe boltă mă imită   Eu nu-s poet sunt dinamită cuvintele în aer explodează şi cerul seamănă c-o plită din gură-mi iese câte-o rază   Tăcerile pe foaie explodează m-azvârl cu stelele în baltă natura întreagă fiind pe […]

Nu vreau decât să te iubesc O furtună-n vale vuieşte Râul se umple de-un peşte Pe-a singurătăţii mele măsură te-am creat Lumea toată să ne-ascundem Zile şi nopţi Să ne-nţelegem Să nu-ţi mai citesc în ochi nimic Decât ce despre tine gândesc Şi de-o lume dup-al tău chip Şi zile şi nopţi de plioapele tale […]

Era Mai frumos atunci când am făcut cunoştinţă cu viaţa, florile au îndrăznit să mă privească în ochi şi mi-au zis: – Trăieşte! Soarele încă Mai zâmbea, iar eu plângeam împreună cu ploaia de clipe. Eram Mai aproape de cer, ştiam să culeg îngeri din pomul infinitului şi pe braţul stelelor îmi lăsam semnătura. De […]

Poezia mare se scrie cu gesturi mici Cum ai picta copilul pe faţă Căutându-i amănutul În sămânţa de in sau în bobul de orez Ai încasa câţiva pumni pentru el Fără a scoate vreun oftat Ori ai duce plosca sentimentului bolnav Şi l-ai înveli cu pătura moale A sentimentul sănătos Încolo, Doamne-ajută Toate lucrurile (mari […]

Dacă ai alege să mori  ar fi pentru visul tău călător? Privește-le, se învârt nesfârșitele brațe în căutarea eternului doi! Dacă ar trăi doar pentru zbaterea inimii lor, ar deveni un șuvoi   am prinde cu brațele amândouă briza gândurilor coliviile noastre se închid simultan aripile lor se răsucesc într-o adiere ce doare știi bine, […]

Câți ochi stau ascunși în piele la pânda nefirescului și al absurdului amor? În câte brațe cântă, oare, demoni, solilocvii? Și îngeri se preling din gene… Nu e de mirare că sunt pe cale să sară din ochi priviri cu aripi. Sursa foto: 3.bp.blogspot.com