Luminița Mănescu 
Luni 19.03.2018
După 1918 nu doar harta României a fost schimbată, ci și configurația întregii Europe! Nicolae Manolescu este de părere că cea mai potrivită evocare a Centenarului constă în respectul față de valorile Europei contemporane.
Mulțumiți ori tarați de alegerile făcute? Ana Barton ne convinge că a ști să alegi este o știință, un lucru care se învață, de aceea crede că în această cruciadă a disprețului față de școală ar fi utile: educația pentru viață privată și educația pentru carieră.
Lire passionnément les manuscrits médiévaux
O călătorie în istoria lumii sau despre forța manuscriselor medievale: legătura strânsă între scriitor și manuscris! Eduard Florin Tudor prezintă Le feu de manuscrits. Lecteurs et scribes médiévaux de Alain Boureau.
Oameni pe lângă care am trecut – 120
Veselia, tristețea – ca viață. Dinu Lazăr face un portret alb-negru unui om dintr-un loc fabulos!
În contradicție cu viața – un vis pierdut sau un nou început? Personajele Claudiei Moscovici încearcă să-și mențină (și la propriu și la figurat!)… echilibrul!
Marți 20.03.2018
Un instinct artistic sigur! La rubrica Eminescu poem cu poem, Alex. Ștefănescu completează analiza textului eminescian „Antropomorfism”, insistând pe registrul stilistic parodic în care este compus monologul-dizertație.
Istoria puțin cunoscută a unui liceu: Sévigné (II)
Un slogan: „Apprendre a penser bien” și o doamnă: Mathilde Salomon, creatoare unui model de afacere în educație. Adriana Ungureanu continuă povestea unei afaceri care „funcționează” din 1880.
Printre măslini fragezi, furtuni armonioase și adieri furtunoase căutăm mereu orizonturi mai blânde. Călin Neacșu ne face să credem în lumi mai… tolerante lăsându-ne… răstigniți.
Temnița comunistă – ca spațiu poetic în sine. La rubrica Lectio incerta, Christian Crăciun aduce în discuție un caz paradoxal: regele neîncoronat al unui regat inexistent.
Chiar și Ion Iliescu ar vrea să ajungem membri ai NATO
Moş Nicolae și moţiunea de cenzură! 1994 – evenimentele din primele zile ale lunii decembrie sunt consemnate de Domnița Ștefănescu.
Miercuri 21.03.2018
Riscul parti pris-ului sau despre exercițiul disocierilor, exercițiul dialectic și generozitatea față de cei mai tineri. Daniel Cristea-Enache face portretul unui critic din strălucita generație ’60.
Hai să vorbim despre libertatea expresiei
Exercițiu de imaginație: cum și de ce trebuie să alegem între „a-i pune (cuiva) lacăt la gură” și „a-i permite (cuiva) să spună orice” – aflăm din textul Lorenei Lupu.
Cât de greu se formează un bărbat…
Un con de brad pe raftul unei biblioteci și… realele probleme de comunicare ale unei generaţii. Flaviu George Predescu face statistici de suflet și analizează psihologia plecării.
Până și timpul agonizează sub zăpadă. Maria Rogoz Stratulat ne amintește că, uneori, cuvintele pot să înghețe, iar pescărușii pot uita să zboare.
Despre deportați, tânărul mușcat de lupi și tatăl care trimite un dar, în semn de mulțumire, profesoarei! Totul în fragmentul decupat din romanul „Cincizeci de ani” semnat de Stelian Țurlea.
Joi 22.03.2018
A fost o Revoluţie până la urmă!? Adrian Sângeorzan crede că, în confuzia generală, era totuși clar că se întâmpla ceva grandios iar oamenii erau dispuşi să-şi rişte vieţile!
„Femei, fiţi supuse bărbaţilor voştri!”
Există două feluri de cărți: cele scrise cu autorizaţie şi cele scrise fără autorizaţie. Nicolae Manolescu ne lămurește de ce doar ultimele contează.
Gustul de cenușă al lacrimii adus de poemul lui Horia Blidaru. Într-o zi toți vom „mângâia” amintiri și ne vor fi iertate toate „ticăloșiile”
Tăietorul de lemne, tigrul, fraga…
Buddha și cine a fost nenorocosul – omul sau tigrul? Răspunsul îl citim la rubrica Respirații, unde Leonard Oprea re-deschide meditația asupra condiției umane.
Vineri 23.03.2018
Stările limită – un semn că a început declinul! Gabriel Chifu ne familiarizează cu moartea.
În oglinzile Cameliei Radulian vedem ce se întâmplă dacă pui mâna pe piept, în stânga, și dacă rupi un mac de pe calea ferată.
Visul american într-un thriller psihologic! În cadrul rubricii Cartea săptămânii, Literatura de azi semnalează romanul lui Carmen Firan.
Dăruite spre… melancolie! În textul Danei Heuberger „orele”, uitate-n sertare, devin incantații deșarte, nici prietenoase, nici chiar scandaloase.
Sâmbătă 24.03.2018
Îmi iau toate săruturile înapoi
„Oh, don’t hate me, don’t hate me, please”! Odilia Roșianu propune melodia săptămânii: „Kisses Back” în interpretarea lui Matthew Koma.
În cadrul rubricii Copilăria noastră este adusă în prim-plan o poezie a lui Tudor Arghezi.
Legătura cu universul: intrarea în pădure – ca ritual sau moartea – ca o altă etapă a vieții. Emilia Ivancu scrie despre o sărbătoare a primăverii (care s-a dorit eliminată mai ales de către biserică) din perioada păgână a Poloniei.
Doar metaforic „exagerările” depășesc limitele realului! Nicolae Roșianu analizează eposul eroic unde – în ceea ce privește prezentarea eroului – fantasticul coexistă cu hiperbola.
Duminică 25.03.2018
Între presimțire și răzbunare – „mort la datorie” sau „șoarece de bibliotecă”! La rubrica Literatura ne delectăm (re)citind cunoscutul poem sorescian.
O minte formidabilă și Universul – rămas ceva mai mic. Dan Romașcanu îl omagiază pe Stephen Hawking – geniul care și-a depășit condiția și a dat un exemplu personal prin felul în care s-a integrat în lumea din jurul său.
Doamne, unde sunt eu? Cristina Crețu scrie despre rătăcire și despre ce ar trebui făcut dacă simți că „te trage ața”.
Gabriela Pop ne propune să urmărim un fragment din opera „Boris Godunov” compusă de Modest Musorgski, considerat unul dintre cei mai originali creatori ai tuturor epocilor.
Edenul – ca amintire. Daniel Cristea-Enache analizează volumul de versuri Amintiri din rai de Emil Brumaru și rămâne în așteptarea următoarei sale cărți de poezie.
La Literatura de azi 7/7, Luminița Mănescu trece în revistă reperele culturale din săptămâna care tocmai s-a încheiat.
