Rubrici

11.12.2015

Nice Universe!

În mod normal, de la Saint-Paul-de-Vence la Nice se fac 45 de minute. Cu nenumărate staţii (Next stop!… se anunţă în difuzor. Apoi, în franceză: Prochain arrêt… şi se numeşte staţia Dar [...]

Pasiuni

Am să încep prin a povesti o întâmplare personală. Nu demult m-am aflat în Anglia, într-o zonă rurală (Halesworth, în regiunea Suffolk, lângă Ipswich – zonele rurale de la ei nu seamănă deloc cu [...]

Cum curge ploaia…

Lansarea volumului Cartea simțurilor, Editura Humanitas, 2015 a avut loc în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus (18-22 noiembrie 2015). De la evenimentul lansării, îl ascultăm pe Dan [...]

Cine sunt ai noștri? (II)

Timp de aproape doi ani a trebuit să înghit faptul că al nostru era în politică. Secretar de Stat la Ministerul Educației. Un om pașnic, logician, filosof al științei, cu o experiență manageriala [...]
10.12.2015

Mirosul de imbecilitate

Mirosul de imbecilitate plăcută pe care-l răspîndesc ardeii copți. X Pentru a le exaspera puritatea băga crinii în oțet. X Scrisoare de la S.K. X Să ne pilim zimții cu vin Cîte puțin, cîte puțin. [...]
10.12.2015

În scuarul cu bănci goale

1.cum stai cu bluza șifonată cu gura strâmbă ca începutul unei întrebări cum îți probezi fericirea de la doisprezece ani care nu te mai încape hăinuța aia de marinar cu bumbi aurii când mergeați [...]
10.12.2015

Un mare premiu literar

Vestea că Mihai Brașoveanu a câștigat un mare premiu literar în Roma în valoare de 10.000 de euro se răspândi ca SIDA prin tot orașul, trecând din gură în gură. Proaspătul laureat urma  să revină [...]

Expresia ca efect al contemplației

„Biografia de om ne-o fură pe cea de poet” Ileana Mălăncioiu Citind poeziile Ilenei Mălăncioiu din volumul de versuri, Peste zona interzisă, apărut cu un an înaintea anilor optzeci, (1979, [...]
09.12.2015

Ultimul rol

Odinioară, femeia fusese, cu siguranță, o frumusețe. Chiar și acum, la șaptezeci de ani, avea un chip distins, cu ochii de un negru intens, de cărbune, ca ai copiilor din pânzele lui Tonitza. [...]

Jurnal, XXVIII

Nu e nimic de făcut. Şi nimic esenţial de spus. De zile întregi sunt adâncit (spun adâncit deși cu mult mai potrivit ar fi înfășurat, înfășat ca într-un lințoliu) în depresie. Şi nu-i pot opune [...]