CICATRIX
03.04.2020
Metafizica izolării
Capăt de linie – Dezinsecția de oameni – Lecția despre tine – Idei vegetative Oamenilor le e frică de izolare pentru că le e frică de propriul iad. Au bănuieli clare de cine vor [...]
27.03.2020
Cutia de valori
-A fugi de adevăr e ca și cum ai fugi de Dumnezeu, iar el da, fugea. Nu era un om credincios și nici stabil, în orice ar fi întreprins, promisiuni, rugăciuni el fugea, era stabil doar în ce-i [...]
20.03.2020
Legenda pelicanului
Dacă ați opri trecătorii pe stradă și ați pronunța în fața lor cuvântul: iubire, toți s-ar mira, nu ar spune, nici bine, nici rău, nici câștig, nici pierdere, toată lumea estimează, pune în [...]
13.03.2020
Apă pentru vrăbii
Matei 6:26-28, 30, 31: “Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu adună în hambare. Şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult [...]
06.03.2020
Ce ne separă?
Ne separăm de la naștere, de corpurile mamelor, de placentele în care am trăit o vreme și aici izolați în saci embrionari, după care depărtările devin tot mai vizibile, un pat mic cu gratii în [...]
28.02.2020
Favela
Pielea bolnavă a unui oraș, mizeria și cicatricea lui; pe de altă parte, ceea ce suntem, grota în care ne camuflăm, esența aceea sordidă, profund infectă, chiar inumană. Fiecare oraș are un loc [...]
21.02.2020
Locuri izolate
Când vizitez o mănăstire e ca și cum m-aș vizita pe mine, la fel de rar și tot atâta timp de puțin îmi acord. E greu să plec din București, mereu am altceva de făcut, drumul e obositor, la fel de [...]
14.02.2020
Permanenta stare de impolitețe
Ce poți aduce acasă din acest oraș beteag? Dacă nu o parte din el, oricare ar fi, totul are plumb, trage în jos. Apoi cerșetorii, acești tăcuți, singuri și inabordabili, priviți mai mult ca un [...]
07.02.2020
Poliester
În jur totul a tăcut. Mai ales orașul. Mingile bătute de copii au încetat demult, tramvaiele s-au retras la depou, claxoane, sirene, voci nu se mai aud, orașul respiră mai încet, și cu toate [...]
31.01.2020
Sârma ghimpată
„La final, devine trist”, a spus Andrei, după ce a citit cele câteva pagini. Probabil că da: „Adevărul e mereu trist.” Iar noi doi asta făcusem, ajunsesem la această frontieră pe a cărei [...]
