Gabriela Botici

14.02.2024

În căutarea cuvântului multidimensional

Cuvântul „bucurie”. Deschid dicționarul. Citesc cu mare atenție. Bucuria este „un sentiment de mulțumire vie, de satisfacție sufletească”. Privesc din nou cuvântul. De această dată, îndelung. Din [...]
25.01.2024

Sonet XXI

Îmbracă-mă cu trupul tău cum luna-mbracă-n raze-o seară Și dă-mi sărutul tău blajin, te rog, nicicând să nu te-oprești. Atinge-mă cum fluturii ating în zbor sclipiri cerești Și plimbă-ți mâinile [...]
12.01.2024

Sonet LX

Îmi înfășor pe deget lumina unei stele S-o recompun cu tine în era viitoare Apoi deșir o frunză, ea poate să repare, Le împletesc cu vise și tricotez cu ele.   Și te aștept în codrul ce [...]
19.12.2023

Sonet LIII

Ce vânt hain te-nghite în astă parte-a firii? Te-ascunde între pagini și plânsul stinge-o frază, Te lasă fără zboruri, nimic nu mai rimează Și nu-ți cunoști puterea… E semnul rătăcirii? [...]
25.11.2023

Sonet L

Au înflorit bujorii în fața casei mele Și tu nu ești acuma să-i vezi iar plini de viață Tandrețea lor albastră uitarea mă învață Plângând, încă o dată, căderea unei stele.   Dar în tăcerea [...]
10.11.2023

Sonet XXXVII

Prea multe drumuri oarbe în urletele mute În astă consternare ce caută ieșirea Angoasa mă cioplește, sentința vrea citirea A vorbelor mârșave din pagini prefăcute.   Și-mi sângerează plaga [...]
23.10.2023

Sonet XXXIV

A fost lumină sau numai o boare? În clipele când am simțit căldură În ochii tăi am pus o picătură Și adierea vântului ce doare   Dar mai tânjesc, în clipa mea obscură, După un strop din raza [...]
08.10.2023

Sonet LXXI

Ce trupuri,Tu, ne-ai plămădit că nu văd dincolo de timp Și n-aud glasuri din pământ și nici tăcerile din gând? Vorbesc tăcut în limba lor, dar glasul mut nu-l simt curgând, Purtăm doar doliu-n [...]
26.09.2023

Sonet XI

Viață împletită din mistere Clipa mea stingheră pe Pământ – Și întreb: ce fel de jurământ Am făcut când nu aveam repere?   Cu iubirea fac un legământ, Dorul cade iar în grațiere, Nu mai am [...]
12.09.2023

Sonet XLIII

Când codrul tace, să nu plângi. Concepe gândurile tale Și țese printre rădăcini sinapsa unui ieri ce doare. Pleca-vor clipele, trăind, în emisfere viitoare, Vor înfrunzi pentru neant, rănite [...]