CENACLU

În ghetele mele s-a strâns iarna toată – am prins-o pe drum, rătăcea fără rost, cu ochii închiși, cu spinarea-nghețată. Mi-a fost nu știu cum și i-am dat adăpost.   O duc după mine prin vara topită, îmi plânge-n sandale și-mi ține de frig și drumu-și plătește cu gheață zdrelită, mă strânge de gânduri, mă […]

Azi am ucis un fluture crezând că e o idee, ridicare apoteotică a eului spre masculinitatea celestă, univers de idei colcăie în vecinătatea-mi, trebuie doar să comand şi sunt servit ca la un bar zămislit în tenebre…   Foto de pe istoriesinumismatica.files.wordpress.

Bucură-te îmi închid pleoapa cu gândul tău uimiţi fluturii de noapte îşi opresc visul. La aripa de ieri să nu renunţi învaţă să rămâi cu zborul la jumătatea orei H hrăneşte porumbeii din Piaţa Dorului. Uitarea nu-ţi va da târcoale spre zori ia coşul cu flori şi pune-l la fereastră am să ştiu că exişti […]

Aleg din mâna vremii o dimineaţă nouă Şi-mbrăţişez lumina ce tainic mă veghează, Din Pomul Vieţii aduc potir cu sfântă rouă Împrospătând cărarea ce viaţa îmi brăzdează.   Cu picături de ploaie pe tâmple mă clătesc Topind un glod de tină ce stăruie pe gând, Apoi mă şterg cu iarbă şi trupu-l primenesc În timp […]

Se stinge nădejdea iubirii perfide Pe câmpul înverzit al speranțelor Ce-și iau vigoarea din rădăcini de dor, Dar la umbra așteptării zac ofilite.   Pe rază de cuvânt, cu dorul își ia zbor, Speranța ce plânge pe versuri cernite, Dar cade în abis, cu aripi zdrobite De nostalgia amintirilor ce dor.   În sufletul plângând […]

degetele mele îţi alintă fiecare cerc al existenţei căldura inimii tale îmi pulsează în vene fericirea harta trupului meu ai ţesut-o în seara aceea când toate mângâierile blânde îmi invadau fiinţa briza ochilor tăi mă înfiora până la extaz povestea mâinilor tale o port în suflet ca pe un trofeu şi ca pe o binecuvântare […]

           Mă pregătesc să zbor,             Fără covor plutitor,             Pur şi simplu mă înalţ,             Desprinzându-mă uşor             De podea, cu dor,             De elan, de zbor,             Cu straturi de cer mă-nfăşor.             Şi mă ridic deasupra lumilor ştiute,             Cu ramurile copacilor ei,             Cu acoperişurile roşii ale caselor de piatră, de […]

ziua întâi. repornirea timpului   aici este locul de întoarcere ladies and gentleman this is the place aici unde începe marea nesfârşita mare după ce pământul s-a tot rontunjit s-a îngerit şi s-a întors în pământ plin de viaţă e cuvântul aici cuvântul ce dă naştere cuvintelor întoarse dintr-o altă viaţă aici e viaţa de […]

– o hieroglifă, surâs şi lacrimă în cartea deşertăciunilor, scriere gingaşă pe chipul mării oglindit în cer. În alfabetul tăcerii stau singură şi ţes marama lui Iisus din litere şi peşti, din puncte şi pietre, din păsări şi fraze. N-o să ştie nimeni când ochii vor aţipi în visul stejarilor…

Eu scriu pe coaja de copac, pe bolta cerească fără stele, pe umbra eului însetat de propriul deziderat, pe ploaia care sărută lent frunza dudului din bătătură, pe spinări de mirişti abandonate-n soarele lui Cuptor ca pe nişte rufe demodate şi mai scriu pe eşarfe de curcubeu numai în zile aparte, când întâlnesc penelopeica făptură […]