CENACLU

îşi bălăngăne picioarele.   dedesubt dunărea furioasă. mai soarbe din sticla murdară o gură de spirt. fără pâine   beau de la cinşpe ani bombăne simion   am lucrat pe macara când eram tânăr. mai târziu sâmbăta mă urcam în barcă şi mă întorceam peste doi ani. câţi copii am?   numără pe degete petru, […]

veșnicești în visele mele sărutul tău îmi învelește sufletul cu nemurire și-mi numără clipele trăite cu adevărat doar împreună cu Tine…   prin nopțile reci mă iubești sfidând moartea nepăsător și calm și viața mi-o rânduiești de la un vis către o altă noapte…   când vii sufletul meu îți este „acasa” Tu răstălmăcești cuvântul […]

Sunt aproape douăzeci, însoţite de fotografii color, imprimate pe o singură pagină, în ordinea lunilor din an, din care ne trimit zâmbete de Crăciun, Annette, soţul ei, Richard, fiica lor şi cei doi fii. În timp, numărul personajelor a crescut, au apărut soţiile şi soţul acestora din urmă, apoi copiii lor. Am fost, astfel, parte […]

„Cea mai frumoasă amintire pe care aş vrea să o am…zilnic…cu tine? Ziua de Mâine.” (Massimo Bisotti)   Ca aripa a luminii, te înalţă din păcate, cu un obstacol vântul, iubito, să oprească potecile rămase şi drumuri înecate şi o dragoste nebună, atât de nefirească!   Cuvintele sunt sfinte, sau poate amintiri, urcuşul unui ieri […]

Suflu-n carnea ta de jar cu sărutul meu de miere şi luceafăr şi măgar iau ce n-aş putea vai cere Cu sărutul meu de miere stârnesc stelele din tine răsărind în alte ere dragostea de-a pururi vine Stârnind stelele din mine o luceafăr şi măgar cred că totuşi ar fi bine doar în carnea ta […]

Am şi uitat cum se zâmbeşte, De ger, mi-s buzele de iască. Murit-a încă o nădejde, Un cântec nou o să se nască. Un cântec care, fără voie, Îmi va porni spre judecată… Iubirea, însă, n-are voie, Când ştie a cânta, să tacă. Anna Ahmatova  (traducere de Madeleine Fortunescu)   (sursa foto: descopera.ro)

înainte de să mor te voi ține de mână până vei pricepe atingerea. dar așteptând să se întâmple, ca să nu irosim timpul, am decis să mă pedepsesc sărutându’ți firul lânii în fuior levitând’mă haihui printre dorinți până când nu îți voi mai trebui. înainte să mă uiți poate îți voi înflori umărul din vârfuri […]

Capitolul II A doua zi dimineaţa, pe la ora zece, un vânt uscat şi parşiv, pornit dinspre Dunăre, ce somnolase între culmile pietroase ale Dobrogei, se năpusti asupra oraşului, aducând pe coama lui o cohortă de nori plumburii-albicioşi. Se răspândiră furioşi, în vălătuci, pe deasupra turlelor bisericilor, ridicând praful, în vârtejuri, de-a lungul străzilor, pe […]

Trăiesc mereu clipa unui dor însetat de alb, de copilărie, de vise îngheţate pe un ram de veşnicie. Mă întorc în mine ca un copil în braţele părintelui iubit… Mă înfior la îmbrăţişarea visului împletit în trei: ieri, azi şi mâine. Te chem tăcută prin lacrimi albe, iar inima mea se apropie tot mai mult […]

Prin nea, prin ceaţă, Cu vântu-n faţă, În hău de umbre, Prin neguri sumbre, Ceas de ceas! Ceas de ceas! Nici răgaz, nici popas! Chinuri mai lesne Aş suferi, Decât aceste Mari bucurii. Ah, o-nclinare Ce inimi uneşte, Ce turburare Nu zămisleşte! Cum să mă rup? Spre codru s-apuc? Totu-n zadar! Vieţii altar, N-ai pace, […]