Panoramic

Modelul

E. Lovinescu (31.10.1881 – 16.07.1943), critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier, a fost până la sfârșitul vieții părintele cenaclului Sburătorul. Și un model pentru cei care au urmat. „Eu aş intra bucuros pentru 24 de ore în pielea unui critic literar, dar care a fost şi prozator, […]

Sensuri

Un mare admirator al artei şi frumosului, Paul Valéry (30 octombrie 1871 – 20 iulie 1945) lasă în urma sa nu doar poezii, proză, opere dramatice sau eseuri literare şi filozofice, ci şi o mulţime de comentarii asupra artelor plastice, ahitecturii, muzicii și dansului, prelegeri de poetică, memorii, scrisori și însemnările zilnice din vestitele sale […]

Ciuleandra, la aniversare

Un vechi dans popular, cu origini în Muntenia subcarpatică, un roman cu vădită preocupare pentru analiza şi explorarea psihicului uman, în profunzime, semnat de Liviu Rebreanu şi un film pus în categoria thriller psihologic, în regia lui Sergiu Nicolaescu şi având în rolurile principale pe  Ștefan Iordache, Gheorghe Cozorici, Ion Rițiu și Anca Nicola – […]

Puerilitate

Ciclul de Supravieţuiri nuvelistice, reor­ganizat de Radu Cosaşu după 2000 şi după o cronologie de Bildungsroman, începu istoric – nu epic – în 1973. Nu era un an chiar potrivit pentru un ti­tlu ca Rămăşiţele mic-bur­gheze (ce va marca în­ce­putul introspectiv-formativ al unui parcurs devenit ro­manesc), dar era unul adec­vat rememorărilor şi au­to­analizei. 1973 vine, […]

Împotriva sistemului

Scriitor, sociolog şi filosof, Aleksandr Zinoviev (29 octombrie 1922 – 10 mai 2006), unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi sovietici cu texte extrem de acide despre viaţa în fostul URSS (de exemplu: Înălţimi găunoase sau Homo sovieticus), a fost adesea comparat în scrieri, dar şi în privința vieții, cu Soljeniţin. Crisula Ştefănescu: Cum va funcţiona, […]

Plăcerea lucrului în „plein-air”

„… unul dintre cei mai interesanți, mai complex și mai personal postimpresionist în cadre mondiale”, îl numeşte criticul  N. Argintescu-Amza pe Lucian Grigorescu (1 februarie 1894 – 28 octombrie 1965), pictor al naturii, dar şi un desăvârşit maestru al portretelor, mai ales în perioada târzie a creaţiei sale. Nu vreau să fac alegorie; socot că […]

„The Devil’s Violinist”

Îşi subjuga pur şi simplu auditoriul, avea o tehnică desăvârşită şi un simţ muzical ieşit din comun. Niccolò Paganini (27 octombrie 1782 – 27 mai 1840) reuşea să scoată din vioară sunete nemaiauzite, iar publicul a ţesut în jurul lui o sumedenie de legende, cei mai mulţi afirmând că: „din vioara maestrului ieşeau pur şi […]

Dimitrie Cantemir

Cărturar şi umanist, domn  al Moldovei, în două rânduri, Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673 – 21 august 1723) a lăsat drept moştenire o operă în care se regăsesc cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea.  Dintre acestea se evidenţiează Descriptio Moldaviae […]

Logica și sertarele ei

În «Furtuna» erau nişte sertare. Exista acolo o cârpă agăţată de un sertar. Nu a văzut-o nimeni în spectacol. Ştiţi ce reprezenta pentru mine? Eu am prins mărăcini pe pantalonii mei în timpul vieţii. (…) Cârpa aia îmi aducea aminte de chestia asta. Ăştia sunt mărăcinii. Un perfecţionist, un arhitect desăvârşit al scenei, Liviu Ciulei […]

Trăiesc respirând lumea ta

O scenă. Un paravan cu cărți. Vreo 3 umbrele. Mult roșu. Voaluri. Și așteptare. Teoretic, urma o dublă lansare (carte și cd), poeziile reunite în volumul „Oglinzi” de Camelia Radulian împreună cu piesele inspirate de aceste versuri și compuse de Dan Pantiș. În realitate, a fost un spectacol. Chitara, cantautorii, poemele transpuse în armonii folk […]