Poveşti pe note muzicale

Armonie şi culoare, orchestraţii pitoreşti – acestea ar fi atributele muzicii lui Piotr Ilici Ceaikovski (7 mai 1840 – 6 noiembie 1893), aceea care cucerea o lume întreagă. Şi-a păstrat viu „copilul din suflet” şi asta se simte în creaţiile sale în care abordează drept teme, de cele mai multe ori, poveştile.

Ceea ce a fost scris cu patimă trebuie acum examinat cu un ochi critic, corectat, amplificat şi, ceea ce este cel mai important, condensat pentru a se potrivi cu tiparele cerute de formă. Uneori trebuie să fiu nemilos, să distrug lucruri care au fost scrise cu dragoste şi inspiraţie. Deşi nu pot să mă plâng de puterea imaginaţiei, n-am avut îndemânarea necesară în mânuirea formelor. Numai o muncă perseverentă mi-a permis în cele din urmă să realizez o formă care, într-o oarecare măsură, corespunde cu conţinutul. În trecut am fost neglijent. Nu mi-am dat seama de marea importanţă pe care o are această examinare critică a schiţei preliminare. Din anumite motive, episoadele succesive erau însăilate unul de altul şi cusăturile se vedeau întotdeauna. A fost un defect serios şi abia după câţiva ani buni am reuşit să-l corectez. Dar compoziţiile mele nu vor fi niciodată exemple bune de formă, pentru că nu pot decât să corectez ceea ce este greşit în natura mea muzicală – mi-e imposibil s-o schimb din temelii.

(Scrisoare către Nadejda von Meck)

Sursa foto: cultural.bzi