Silvia Osman
26.03.2022
Haiku
Kigo flori de prun vedeam flori de prun înflorind pe zăpada cernută pe drum. șoapte șoptește-mi de dor, când apune soarele, cu tâmpla de-un nor. Kiru rost alunec pe cuvânt o umbră fără soare, [...]
15.11.2021
Poem de iarnă nud-albastră
N-a fost demult o iarnă ca asta. Ninge, ninge neobosit, din cerul de plumb, ninge perdea deasă. Nimeni pe drum. Vreau să fiu singură, doar eu şi cu mine, în mijlocul pustietăţii de aici. Nu vreau [...]
11.10.2021
suntem
suntem boabele aceluiaşi strugure, tu şi eu, neclintiţi şi încordaţi sub aceeaşi coajă sălbatică, înveliţi în binele şi răul aceleiaşi licori; trupurile ni se sfarmă cu acelaşi scrâşnet şi rod şi [...]
20.09.2021
Pod
mă-nchid în podul minții tale și printre gene-mi curg ideile fluid, adorm cu gândul sufocat de cale și mă întind pe versuri tresărind; arunc în joc un pumn de scoici și sare, pe mal de drum [...]
09.08.2021
miez
neostenit şi fără de popas, pasul mi-aş potrivi, ca pe un ceas, pe albie de mare de-nţeles, de dat mi-ar fi să mă strecor, potecă să găsesc; netulburat şi fără de-ndoială, gândul s-ar ghemui în [...]
09.07.2021
gând
cum doare gândul mut, când îl arunci spre mine și mă prefac în lut, cu colb de timp în vine; cum strigă lutul stins, când gândul se lovește de țarână și mușcă știrb din glodul nins de fulgii de [...]
17.06.2021
far
sunt călător al unui mâine gol, cu pumnii plini de panglici colorate; sunt trecător prin amintiri, prin naufragii şi singurătate; sunt adiere-n pânze prin prezent, alunecând, plutind către o zare [...]
02.06.2021
ochelari
prin gaura cheii privesc cum împingi departe, nedorite gânduri, fără roți, afară, pe geamuri prea înalte; porți puloverul tău albastru, împletit în zori, din ochiuri de cer, pe andrele de fag; [...]
11.05.2021
Nu pot
… să îmi cojesc pielea peste care ți-ai petrecut răsuflarea și degetele, nu pot. Nu pot să mă dezbrac de vise, de stelele strivite de tine sub pași. Din îmbrățișarea ta de vânt, de mare, de tot [...]
10.04.2021
netihnă
îmi curge prin vene lumină, frunze foșnesc de clipesc, se strânge sub degete tină, păsări în zboruri rotesc, briza aștern peste ziduri de patimi, de flori înfloresc; în ochiuri de zi și în riduri [...]
