Sergiu Crăciun
01.04.2024
Cuminte te-alerg, cuminte te tac!
M-am tolănit pe iarba cea rece și umedă de noi. m-am aruncat în brațele naturii, ca să-mi ofere tăcerea-i. Nu-mi trebuie nimic, decât a sa pulbere de aur, de răcoare, de veselie, pe câmpul [...]
13.02.2024
Înfipt, copacul șoptea
E-o dimineață ca oricare alta… și drumul spre tine, copac înfipt în tăcerea etern-a lumii mă-ndeamnă să te admir, din mers. nu mă pot opri să te admir, doar din mers – să te [...]
18.01.2024
Ochii…7 mai în 7 stări
mi-am pus paltonul și, grăbit, am luat-o spre bibliotecă. era cândva, nu tare demult; poate vreo patru sau cinci ani. mi-am tras blugii și ghetele negre – toate-mi erau pe mine ca o panteră cu [...]
21.12.2023
Nu-ți cer…!
Privesc iar fulgii timid căzând pe pleoape, pe buzele arzând de durere și calc treptat covorul alb, subțire – bocancii mei prea violenți cu tine, ooh, prea blândă iarnă! Noi cerând din nou [...]
26.11.2023
Prin tine
Prin tine pasul meu e mai atent cu mine și nu-mi ascund al tău glas ce-ades l-ascult – prin mine te uiți și vezi ce vrei, ce speri; prin tine mă răsfrâng cu-a mea speranță și strig adânc prea [...]
19.10.2023
Ce frumos!…
Ce frumos alergau copiii, încolo încoace; se jucau un joc, nu știu care, căci nu mai sunt copilul de-odinioară să-mi văd jocul minunat al copilăriei. Ce frumos râdeau, zâmbeau; trăiau [...]
25.09.2023
Sub zodia copacului tomnatic
Printre copaci, erau ceilalți. Eram noi și încă altcineva. Frunzele timid cădeau – legănat și cadențat. Vântul, aproape fioros ne scutura pletele și ridica pleoapele celor osteniți. [...]
01.09.2023
În taină
De sus, veneau încet porumbeii și s-așezau frumos în cerc, ca la o clacă. Sus, pe acoperișul verde improvizat se adunau și șușoteau, vorbeau de-ale lor, în limba lor. Noi stam înfipți și [...]
28.07.2023
Aici, acum…
Nu trebuie să mai spun că-s oriunde: În minte, niciunde, nicicând; Aici și-acum mă desfășor, ușor – Sau iute, depinde de mine, de alții. Nu-mi trebuie gălăgia de-afară, E de-ajuns [...]
03.06.2023
Celălalt zbor
E liniște în dimineața aceasta, când cobor pe trotuarul prea îngust, încărcat de crengile stejarului (tânăr și vânjos) – ce-ades îl vizitez. E liniștea ce-o caut și îmi place s-o [...]
