Gabriela Balan scriu la ora 22 și 22 de minute
în zodia fecioarei
viața mea din secolul trecut
e umbra sorții din secolul prezent
sunt o foaie albă de hârtie
modelată în formă de fluture
de mâinile mamei
m-a născut într-o zi de post
mi-a stors pe buze lapte de aloe
am plâns
până când mi-a dat numele ei
tata a venit să mă ia acasă
cu haine prea mari
mânecile erau atât de lungi
încât vârfurile degetelor
mi-au ajuns pe clapele pianului
din sala filarmonicii vis-à-vis de spital
încă mai visez că mă roagă
să îi cânt
