Daniel Cristea-Enache
06.05.2019
Ce-i de făcut dacă și dintr-un drac de copil iese pînă la urmă un ins moralizator?
E greșit să amestecăm judecățile și evaluările din prezent cu cele din trecut, mai ales atunci cînd între prezent și trecut sînt ani buni. Astăzi, faptul că acea casă cu o curte mare din fața [...]
01.04.2019
Dacă Dumnezeu există, Tata n-a murit de tot
Într-o zi, lui Tata i s-a umflat rău abdomenul și s-a dus la spital. Diagnosticul („cancer”) a apărut curînd; l-am aflat pînă și eu, mezinul. Lunile care au urmat au fost teribile, cu promisiuni [...]
18.02.2019
Sebastian, cronicar muzical
Criticii atenți ai operei lui Mihail Sebastian, fie ei autori de monografii dedicate autorului, fie nu, au făcut de mult observația că scriitorul este un remarcabil eseist și publicist. Scrisul [...]
10.02.2019
Taxi
Am mers mult cu Uber în ultimele zile, la Lisabona fiind; și observând că e mai ieftin decât cu „clasicele” mijloace de transport în comun: autobuz, troleibuz, tramvai, metrou. Asta m-a făcut [...]
03.02.2019
Două picături de apă
Dintotdeauna mi-a plăcut apa. Înotul vara și îmbăiatul într-o cadă plină cu apă fierbinte se numără printre necesitățile mele. Apa domestică este (o vreau) atât de fierbinte, încât atunci când [...]
27.01.2019
Punți între episoadele existenței noastre
Eram în clasa a V-a cînd, într-una dintre expedițiile noastre exploratorii prin împrejurimile blocurilor, am descoperit un frigider aruncat la gunoi: adică pus lîngă tomberoane, să-l poată lua [...]
23.01.2019
Dar ce, dragă, a spus ceva greșit?
Cînd ești june asistent universitar, ești foarte pătruns de misia evaluării; în orice caz, mai pătruns decît profesorul care ține cursul. Așa eram și eu: țineam situația exactă a studenților care [...]
20.01.2019
Mirosul înnebunitor de cafea proaspăt măcinată
Cafea și ness, am început să beau abia după Revoluție. Înainte eram prea mic (aveam 15 ani în 1989) și, oricum, nu se mai găsea cafea decît „pe sub mînă” sau „pe sub [...]
16.01.2019
O sesiune foto
Într-o zi din 2011, m-a sunat un tip cu care nu vorbisem niciodată, Mircea Struțeanu (știam că e fratele lui Filip Florian), ca să-mi propună… o sesiune foto. – Cînd? – Acum, [...]
13.01.2019
Unde și cum am scris, în peste 23 de ani
De scris critică literară, așa cum își dorea Valeriu, am început să scriu în vara-toamna lui 1995, cînd eram încă student; dar, de puțină vreme, și corector la revista „Contemporanul – [...]
